Dubla eliminare a lui Eminescu și ultimele descoperiri despre urmărirea și moartea sa
Luni, 11 iunie, la Centrul Cultural ”Mihai Eminescu” a avut loc ultima Serată ”Eminescu, jurnalistul” de dinaintea vacanței de vară, în prezența unor importante personalități literare și științifice, eminescologi, precum și public interesat în a cunoaște contribuțiile jurnalistului Eminescu. Serata a fost moderată de Rodica Subțirelu, jurnalist și poet, redactor șef al revistei ”Cronica Timpului”.
Tematica seratei a fost prilejuită de apropierea a două zile fatidice pentru viața și soarta marelui ziarist, pe de o parte, și pentru existența presei pe de altă parte. E vorba de ziua de15 iunie (1889), dată la care Eminescu a murit, în urma unui stop cardiac, provocat de intoxicația cu mercur, și ziua de 28 iunie (1883), când Eminescu a fost băgat în cămașa de forță și eliminat din viața publică. Această din urmă dată este cea pe care UZPR a propus-o, spre legiferare, Parlamentului, ca Ziua Ziaristului Român.
Ca de obicei, Miron Manega, jurnalist și apreciat poet, a citit o mărturisire a lui Eminescu către un confrate privind oboseala cumulată și dorința de a se retrage din obligațiile jurnalistice și a recitat un poem dedicat lui Eminescu, în care sublinia cât de hărțuit a fost de cei ce nu–i recunoșteau divinul har și-l acuzau pentru calitatea de jurnalist onest, spirit justițiar, intervenind în anturajul lui spre ” a nu mai insista atât de mult asupra adevărului”…
Miron Manega îl invită pe prof univ. Florin Cristian Gheorghe să-și susțină prezentarea referitoare la documente inedite din arhivele cercetate și cuprinse într-un
supliment literar la ”Cugetarea Europeană”, aducând argumente despre vastele cunoștiințe dovedite ale lui Eminescu, cât și faptul că activitatea de jurnalist îl făcea incomod, drept care s-a dorit îndepărtarea lui, înscenându-i-se acuza unei boli tratate prin administrare de medicamente cu efect toxic.
Preotul Neagoe Gheorghe face o succintă prezentare a unui jurnal de pelerin la Muntele Athos unde revine de mulți ani, având dovezi de apreciere a sprijinului pe care domnii români l-au acordat sfântului lăcaș ortodox.
Dr. Corneliu Zeana vorbește despre autenticul și modernitatea poeziei chineze, precum și de realitățile dezvoltării economice chineze, cu care a venit în contact la o recentă vizită în această țară. Propune organizarea în toamnă a unei reuniuni specializate pe poezia chineză, chintesență a sufletului chinez, cu invitarea unor membri ai ambasadei.
Clementina Timuș / UZPR