◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

PĂDURI DE CRUCI

Ajuns în zona Drăgășanilor Vâlcii, călătorul mânat de aflarea frumuseţilor lumii va încerca să aleagă întregul ori amănuntele ce-i vor bucura sufletul. Valea Pescenei încântă prin armonie și culoare. Unora le va sugera lumea așa cum și-ar fi dorit-o Dumnezeu atunci când l-a izgonit din Rai pe cel făcut după chipul și asemănarea sa. Alţii au numit locul ţinut de basm și taină.

Ceea ce îi impresionează însă, în mod deosebit, pe cei care ajung pentru întâia dată pe aceste meleaguri este multitudinea de troiţe și cruci „sădite” peste tot în satele ţinutului. Cruci meșteșugite în lemn și pictate în culori aprinse de dibaci meșteri populari locali (cel mai renumit a fost Lisandru Cantea din Amărăști, fie-i țărâna ușoară!) care trimit cu gândul la celebrele cruci din Cimitirul Vesel de la Săpânţa. Aici însă lipsesc versurile.

Pe Valea Pescenei, când un om moare este înmormântat cu trei cruci. Una se așază la mormânt, alta, la o fântână, iar cea de-a treia, la o răscruce sau un podeţ (o punte). Simbolistica lor nu a fost îndeajuns cercetată de către antropologi. Se pare însă că cele așezate la mormânt se numesc cruci ale judecăţii, simbolizând judecata de apoi, cele instalate la fântâni simbolizează spălarea păcatelor sufletului celui plecat, iar cele din preajma podeţelor care traversează cursuri de apă reprezintă marea trecere, plecarea din această lume într-o alta mai bună. De aici și culorile vesele, vii, utilizate de sătenii pictori.

Am surprins în imagini un adevărat monument situat la capătul uliţei copilăriei mele din Amărăști, lângă puntea ce trece peste pârâul Pesceana. Minunaţi-vă și dumneavoastră!

 

Corneliu-Victor DRĂGHICI

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *