◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro24.04.2024

Epidemia de hărțuire online afectează sănătatea și activitatea jurnaliștilor

Jurnaliștii canadieni, dar nu numai, sunt din ce în ce mai des atacați în mediul online, lucrătorii din media confruntându-se cu hărțuirea „preponderentă și omniprezentă”, de la mesaje sexuale și atacuri împotriva identității lor până la amenințări cu moartea, relevă o nouă cercetare.

Concluziile studiului Ipsos, primul de acest gen, realizat în rândul mai multor organizații media din Canada și printre mai bine de 1.000 de jurnaliști, a constatat că peste 70% dintre lucrătorii din domeniu au raportat că au suferit hărțuiri în ultimul an.

Hărțuirea cibernetică s-a dovedit de departe cea mai frecventă, 65% dintre jurnaliști fiind supuși manifestărilor deură online, urmată de hărțuirea personală, apeluri telefonice amenințătoare și atacuri fizice, relevă sondajul.

A fost raportată o mare varietate de vătămări online, inclusiv mesaje sau imagini vulgare, amenințări fizice și comentarii jignitoare care vizează genul sau identitatea etnică.

Climatul media general, acuzațiile de „știri false” și obiecțiile la adresa organizației media pentru care lucrează un jurnalist au apărut ca factori-cheie care stau la baza actelor de hărțuire. În același timp, un curent subteran de misoginie, rasism și homofobie pătrunde tot mai profund în multe dintre atacurile online.

O treime dintre lucrătorii media au raportat sentimente de frică, rușine și furie, unii având probleme cu somnul sau alte afetări din sferasănătății mintale. Alții au simțit nevoia să ia o pauză de la rețelele de socializare, să-și ștergă conturile sau au luat în calcul să părăsească jurnalismul, a constatat sondajul Ipsos.

În ciuda prevalenței tot mai mari a abuzului online, o mare parte a acestuia nu este raportată, fie pentru că ținta hărțuirii pune sub semnul întrebării gravitatea infracțiunii sau se îndoiește că se va face ceva în privința acesteia, a constatat sondajul.

Rezultatele sondajului Ipsos au fost împărtășite în cadrul forumului virtual „#NotOK — Stand Up for Journalism and Democracy”, un eveniment găzduit de CBC/Radio-Canada pentru jurnaliști și profesioniști din media din Canada. (R.I.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *