default-logo

Făgaşul slujit cu credinţă şi onestitate de Doru Dinu Glăvan  

„În 1991 am fost atestat de către UZPR ca ziarist profesionist şi am devenit membru al organizaţiei. Din acel moment, am intrat pe făgaşul dorit de mult, slujindu-l cu credinţă şi onestitate. Nu am avut starea de a mă frământa pentru continuarea studiilor, am fost prea marcat de cele întâmplate în viaţa mea, fără a mă considera un disident sau marginalizat”, spunea într-un interviu Doru Dinu Glăvan.

Rolul UZPR este acela de a realiza coeziunea, unitatea breslei, de a aduce împreună jurnaliştii şi a-i face să susţină lupta pentru păstrarea independenţei şi conştiinţei naţionale, afirma Doru Dinu Glăvan.

Doru Dinu Glăvan a izbutit – printr-o trudă făcută cu patimă, prelungă şi profundă,  cu dificultăţi, dar a reuşit  – ceea ce niciun alt preşedinte dinaintea lui nu reuşise: să obţină pentru UZPR statutul de „Uniune de creaţie de utilitate publică”, adică dreptul ziariştilor de a fi consideraţi creatori (precum scriitorii, actorii, muzicienii, artiştii plastici, arhitecţii) şi, în conformitate cu aceasta, dreptul lor ca după pensionare să beneficieze de o indemnizaţie lunară egală cu 50% din pensie. Şi tot Doru Dinu Glăvan este cel care a înaintat Parlamentului României propunerea de înfiinţare a „Zilei Ziaristului Român”.

 

Proiect de lege pentru proclamarea

„Zilei Naţionale a Ziaristului Român”

Art. 1

Se instituie „Ziua Naţională a Ziaristului Român” în ziua de 28 iunie.

Art. 2

Ziua de 28 iunie are o semnificaţie deosebită pentru ziariştii români, fiind ultima zi la „Ziarul Timpul” a jurnalistului Mihai Eminescu.

„Aş vrea să amintesc aici de Eminescu şi de faptul că şi el a avut calitatea de ziarist, pentru care a pătimit atâta. Nu a suferit pentru că a fost poet, ci pentru că a fost ziarist. Mihai Eminescu a devenit mai târziu poetul nepereche, mai întâi ziarist fiind, jurnalist, iar noi, UZPR-ul îl luăm ca model!” susţinea Doru Dinu Glăvan.

Presa din România este căpuşată de forţe politice şi economice. Aceasta e marea problemă: căpuşarea presei într-un procent remarcabil, de peste 50%. Foarte puţini sunt cei care se descurcă, care au forţa să facă o presă independentă total. Există o asemenea presă, dar prin faptul că a dispărut distribuţia, prin acel Rodipet, s-a diminuat posibilitatea de a mai face presă scrisă, din 2002. Au apărut, ulterior, reviste care se numesc reviste culturale. Noi credem că presa culturală, prin aceste reviste pe care le scot oamenii de multe or, din banii proprii, dacă ar avea şi o tentă socială şi nu politică, jurnalismul ar avea doar de câştigat”, afirma Doru Dinu Glăvan, într-un interviu, iar Mihai Eminescu zicea: Politicienii, la rândul lor, să «capete convingerea ca statul-roman, moştenit de la zeci de generaţii, care au luptat şi suferit pentru existenţa lui, formează moștenirea altor zeci de generații viitoare și nu e jucăria și proprietatea, ân exclusivitate, a generației actuale. Această conștientizare este imperios necesară, întrucât, «prin izolarea noastră între elemente radical străine, suntem poate singurul popor condamnat a nu face politică momentană, ci pe secole înainte, mai ales în condițile în care toate puterile apusene știu că posedăm înlăuntrul nostru veninul descompunerii sociale, demagogia, iar politica străină, împreună cu străinii care ne guvernează, tind la substituirea elementului român prin scursuri din toate unghiurile lumii” („Timpul”, 05.12.1882).

Aceşti oameni nu urcă scările ierarhiei prin muncă şi merit, ci prin abuzul culpabil al puterii politice, câştigate prin frustrarea statului cu sume însemnate. Ei alterează mersul natural al societăţii, se substituie prin vicleşug şi apucături meritului adevărat al muncii adevărate, sunt o reeditare, în formă politică, a hoţilor de codru, instituind codri guvernamentali şi parlamentari. (Timpul, 17 august 1882)

Neînfricat istoric al clipei, cum l-a numit Şerban Cionoff pe Doru Dinu Glăvan – omul de aleasă omenie care a fost şi va rămâne – făcea dese şi de fructuoase întâlniri cu filialele locale ale Uniunii, în cadrul unor manifestări de înaltă ţinută culturală şi cu un puternic mesaj patriotic şi civic.

Sub conducerea lui Doru Dinu Glăvan, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România are astăzi o activitate bogată, din ce în ce mai tradiţională, cunoscută şi respectabilă.

E greu… da, este foarte greu când porţi în suflet cuvinte nerostite… cuvinte pe care ai vrea să le spui, dar nu le mai spui… căci nu mai ai interlocutorul…

Sunt onorată că l-am cunoscut şi mai ales că am lucrat cu Doru Dinu Glăvan.

Mulţumesc, Domnule Preşedinte.

 

 

Viorica Nicolescu/UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.