◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.04.2024

Anul acesta Hannukah începe pe 10 decembrie

Ne-am îndrăgostit de ea de când întâmplător ne plimbam prin vestitul parc “G.Ross Lord” și am auzit klezmer muzik care făcea copacii să tresalte.
Muzica în general nu lasă pe nimeni insensibil, dar mai ales muzica de vioara cred că poate să învie morții. Cum puteam să nu participăm când maeștrii ai vioarei ne îmbiau să venim.
Și apoi focurile și cartofii copți pe jar cu unt ne-au cucerit cu totul.
Muzica klezmer este o muzică de rugăciune și a pornit în secolul 19 din Basarabia. Tot repertoriul actual este bazat pe ceea ce s-a compus acolo. Cântărețîi de klezmer musik deși muzica era religioasă, bazată pe cânturi din sinagogă, nu erau priviți bine de rabini pentru faptul că artiștii erau tot timpul în mișcare și se asociau de multe ori cu populația Roma- lăutari.
Dmitri Shostakovich admira această muzică și s-a inspirat din această muzică dat fiind că avea în ea râset și plânset, sentimentele urcau și coborau .

Lag înseamnă în limba Izraeli sau Ashkenazi numărul 33.
La evrei numerele au o mare importantă. Lag înseamnă numărul 33 pentru că sărbătoarea se ține în ziua 33 a Omer (Lamed= 30 plus gimel= 3).
Originea sărbătorii vine de pe timpul Rabinului Akiva ai cărui 24.000 de studenți au murit de o boală necunoscută.
Se sărbătorește astfel sfârșitul bolii și acest lucru este scris în Talmud.

Talmudul este o carte care înregistrează discuțiile rabinilor după anul 70 e.n. când societatea iudaică a fost izgonită din Iudeea și a început să își documenteze tradițiile.
Alții spun că de fapt acești oameni au murit nu de boală ci din cauza represaliilor cauzate de imperiul roman și de aceea se aprind focuri pentru a semnala războiul.
Această zi are și o altă semnificație adică ziua în care a murit rabinul Shimon bar Yohai, mare învățător care a scris „Zohar” și a născut iudaismul mistic.
Orașul în care se găsește mormântul acestuia este Meron și acolo se serbează Lag Ba’Omer în mod deosebit.
Tot acolo se face Upsherin, tăierea părului copilului de trei ani.
Evreii asemănau omul cu un copac. Până la 3 ani de zile nimeni nu putea să se atingă de un copac, ca și de un om. Numai așa se asigura o creștere a copacului și a copilului ca să fie trainici și voinici.
Lag Ba’Omer este acum sărbătoarea studenților când copiii se duc să facă picnic cu părinții și aprind focuri (bonfires).

Rosh Hashanah este Anul Nou la evrei.

În Torah este menționată că sărbătoarea în care se suflă din Shofar (un horn făcut din corn de berbec) care este simbolic folosit ca să trezească pe oameni din somn și să le reamintească de judecata finală a lui Dumnezeu. Se face referire atunci la Psalmi 81:3 : “ Sunați din horn în prima zi a lunii, când luna e acoperită pentru sărbătoare”.
Torah este o carte sfântă care a fost revelată lui Moise de către Dumnezeu. Cuvântul înseamnă “învățătură”, “lege”.
Simbolic se aruncă pâine sau pietricele în apa curgătoare ca și cum ai aruncă păcatele acolo. Poate de aici a venit obiceiul de a aruncă monede în fântâni.
Se mănâncă miere și mere ca să fie ceva dulce, anul nou să fie dulce sau se mănâncă ceva care face referire la cap: limba, carne de la cap ca să fie începutul, capul.
Tradițional se mâncau rodii. Abia în Evul Mediu s-a introdus mierea și merele ca mâncare tradițională. Nelipsită este pâinea Challah care se mănâncă de obicei de sărbători. Este o pâine împletită care trebuie să fie binecuvântată cu o rugăciune. De data asta are formă rotundă că să simbolizeze anul întreg.
De obicei challah nu conține produse lactate dat fiind că legea evreiască nu permite amestecarea cărnii cu produse lactate. Dat fiind că vineri și sâmbătă se mănâncă carne atunci pâinea nu trebuie să conțină produse ca unt sau lapte.

Purim este o sărbătoare care după cum mi-au mărturisit unii evrei este cea mai veselă dintre toate. Sărbătorește victoria asupra complotului lui Haman de a elimina pe toți evreii din imperiul persan. În legătură cu această puteți citi din Biblie “Cartea Esterei”. În această zi trebuie să asculți cărțile sfinte, trebuie să dai pomană la săraci, să mănânci o masă festivă și să împărți daruri la prieteni. La această sărbătoare se face zgomot mare când se pomenește în Biblie numele lui Haman. Ne aducem aminte că scoțienii făceau mare zgomot când venea Anul Nou ca să sperie duhurile rele. Unii folosesc “ra’ashan” un fel de jucărie care face zgomot mare sau se tropăia din picioare ca să se facă zgomot în sinagogă. Cu ocazia acestei sărbători se fac procesiuni cu oameni mascați. Măștile au fost introduse în secolul 15 datorită influenței carnavalului roman.
Mâncărurile tradiționale sunt HOMENTASHEN (buzunarele lui Haman) care nouă ne plac foarte mult: triunghiuri care sunt umplute cu mac sau dulceață.

Să revenim la Hanukkah.

Este Sărbătoarea Luminilor. Iată că lumina are din nou un loc aparte. Am văzut mai devreme la indieni. Este o sărbătoare care ține 8 zile. În fiecare zi se aprinde o nouă lumânare până ce toate cele 8 lumânări de pe sfeșnicul special- Menorah sunt aprinse. Este sărbătorită victoria lui Iuda Macabeul asupra imperiului Seleucid (din Siria) când uleiul de lampa din templu ar fii trebuit să ardă numai pentru o zi dar a durat 8 zile. Acesta a fost un miracol al Domnului. A ținut 8 zile pentru că atât dura că să se preseze și să se consacre uleiul de măsline care ar fii trebuit să fie nou, ulei care era folosit pentru lămpile care ardeau în templu. Antiohus IV a voit să interzică cultul iudaic și să îi facă pe evrei să se închine la zeii greci. Macabeii s-au revoltat și au învins reușind să își apere dreptul de a avea cultul iudaic.

Dăinuirea uleiului este o metaforă a supraviețuirii evreilor de-a lungul mileniilor.
Este interesant că sărbătorile evreiești corespund cu câte o recoltă. Sunt 7 recolte importante în Biblie: Paștele corespunde cu sărbătoarea orzului, Shavuot cu a grâului, Sukkot cu cea a curmalelor, smochinelor, rodiilor și a strugurilor și Hanukkah cu cea a măslinelor.

Tradițional se mănâncă latkesh, un fel de gogoși umplute cu cartofi mai ales în rândul Ashkenazi. Aceste gogoși sunt prăjite în ulei care amintesc de uleiul de măsline.
Ashkenzi înseamnă Germania în limba evreiască din Evul Mediu. Ashkenazii sunt evrei care au trăit în Europa.
După ce se aprind lumânările se joacă DREIDEL. Acesta este un zar special pe care este înscris pe fiecare parte” Nes Gadol Haya Sham” adică “ Un mare miracol s-a întâmplat acolo”, Se joacă pe monede de ciocolată sau reale, pe nuci, stafide sau ciocolată.

Mulți evrei poartă la gât sau au în casă HAMESH. Este o mâna cu 5 degete( de fapt în limba evreiască hamesh înseamnă 5) care te protejează de spiritul rău, ochiul rău. Acest obicei este întâlnit și la arabi unde se numește HAMSA. Foarte mulți arabi au numele de Hamza.

De asemeni mulți evrei poartă la gât un simbol care înseamnă CHAI. Traducerea ar fii viață.
Este compusă din literele HET ȘI YOD. Se crede că cuvântul înseamnă și cifra 18 care aduce noroc.

Este obiceiul ca de sărbători religioase sau chiar la nunți să se ureze” “l’Chaim” care înseamnă să ai viață, ”Sănătate” “ Să trăiești”.

Dana Mateescu / Toronto

 
sursa: „Observatorul”, Canada
 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *