Campania de informare privind accesarea de fonduri nerambursabile MRP a ajuns luni, 4 februarie la sediul Ambasadei României în Italia, țară care găzduiește cea mai importantă comunitate de români din Europa. Delegația Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), condusă de ministrul Natalia Elena Intotero, a prezentat membrilor comunității românești, reprezentanților mediului asociativ, ai clerului și ai mass-media de limba română, etapele pe care trebuie să le urmeze în vederea depunerii documentației necesare creării unui dosar eligibil.
În deschiderea evenimentului, ministra Intotero a prezentat pe scurt principalele linii de activitate ale ministerului precum și proiectele inițiate în anul 2018 și care continuă în 2019: realizarea unei aplicații „biblioteca online”, demararea programului „Bursa locurilor de muncă”, ș.a.m.d.
Anunțul doamnei ministru prin care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va avea același buget din 2018 s-au poate puțin mărit, nu a fost pe măsura așteptărilor CNMR – ARI.
Eugen Terteleac în calitate de vicepreședinte al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României CNMR și președinte al Asociației Românilor din Italia ARI, a intervenit prezentând:
„Stimată doamnă ministru, domnule ambasador, anul trecut, Asociația Românilor din Italia a cerut alocarea MPRP unui procent din PIB-ul României ținând cont de faptul că în diaspora trăiesc cca. 6 milioane de concetățeni făcând diferența: România alocă 2 milioane de euro pentru 6 milioane de cetățeni pe când Ungaria alocă peste 150 milioane pentru proprii săi cetățeni trăitori în afara granițelor, fiind pe de-o parte o chestiune de încredere. Pentru copiii românilor din străinătate trebuie să construim școli, universități și programe concrete pentru susținerea românilor care vor să se întoarcă acasă. Nu este de ajuns să-i invităm pe aceștia să consulte o aplicație a Bursei locurilor de muncă cu locurile vacante pe piața românească întrucât aceste informații există deja pe site-ul ANOFM şi a Ministerului Muncii. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are nevoie de un buget consistent altfel va continua să finanțeze niște sușe, evenimente culturale, importante s-au mai puțin importante”.
Doamna ministru Intotero ne-a comunicat aici că bugetul consolidat de stat va merge la Parlament spre aprobare și poate că acolo, parlamentarii, vor fi mai generoși mărind puțin bugetul MPRP pentru 2019.
„Neavând un buget adecvat, este indicat că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni să-și închidă porțile pe relația cu diaspora. Dragi colegi, reprezentanți ai mediului asociativ, întrucât sosesc alegerile, vă rog să cântăriți cu atenție ce fac acești parlamentari pentru noi” a susținut Eugen Terteleac.
În acest sens, CNMR si ARI lansează spre consultare publică propunerea ca bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni să reprezinte un procent din PIB-ul României, buget care să valorifice potențialul diasporei. Cheltuielile vor viza toate măsurile referitoare la oprirea exodului, întoarcerea celor plecați și susținerea prin investiții strategice a comunităților de români formate în străinătate.
Propunem, pe scurt:
Înfiinţare de centre de afaceri. Există mulţi întreprinzători români, exista talente pentru afaceri, modele de succes, fără ca acest potențial să fie valorificat şi crescut. Toate aceste resurse puse împreună, cu sprijinul logistic al guvernului roman, pot consolida şi dezvolta mediul de afaceri românesc din străinătate. Potenţialul economic romanesc ar deveni uriaş dacă aceşti oameni de afaceri, aceste talente, ar fi conectate la mediul de afaceri românesc.
Facilităţi pentru repatriere. Penuria de forţă de muncă se adânceşte şi va deveni critică în România. Un program coordonat între guvernul României şi reprezentanţii românilor din diaspora, fără foarte multă birocraţie, cu implicarea în acest program a elitelor lumii româneşti din diaspora, va reda încrederea românilor plecaţi în posibilitatea de a trăi şi a se afirma în propria ţară.
Susţinerea exporturilor către comunităţile din diaspora. Comunităţile de români din străinătate au devenit o piaţă extrem de importantă pentru exporturile româneşti, în special agroalimentare. Începând cu 2007 s-au dezvoltat reţele de magazine de desfacere a produselor româneşti, generatoare de bunăstare pentru economia românească, fără ca acest lucru să fie în vreun fel sprijinit de statul român. Propunem ca statul român să încurajeze acest tip de relaţie, prin mecanisme fiscale, sprijin de stat, garanții. Desfacerea mărfurilor în magazinele românești trebuie să fie doar primul pas către intrarea pe pieţele străine a produselor noastre, care să nu fie limitate exclusiv la comunitatea românească.
Susţinerea presei din diaspora. Statul român trebuie să considere strategice instituţiile de presă pentru românii din străinătate, care nu au doar rol de informare, ci de menţinere a coeziunii comunităţilor. Niciodată în istoria modernă a României nu a fost gândită o strategie pentru sprijinirea presei române din străinătate. Presa din diaspora reprezintă, pe lângă informare, suport pentru integrarea românilor în ţările în care trăiesc, promovând şi apărând interesele şi drepturile conaţionalilor. O presă puternică înseamnă o comunitate puternică. Este nevoie de susţinerea statului pentru ziare, posturi de radio, televiziuni care se adresează diasporei, beneficiile fiind mult mai mari decât investiţiile. Astăzi nu putem discuta de niciun program pe relaţia cu diaspora fără a avea instituţii de presă susţinute prin investiţii strategice ale statului.
Asigurarea minimă pentru repatrierea corpurilor, pentru cazuri de deces. Este o mare ruşine ca în zilele noastre să avem corpuri neînsufleţite ale unor conaţionali, abandonate prin frigiderele morgilor din toată lumea, corpuri înhumate la groapa săracilor, arse în crematorii la mila primăriilor. Tradiţia românească este ca locul de veci să fie în ţara natală, lângă cei dragi. Există posibilitatea plăţii unor asigurări care să garanteze repatrierea nu doar în caz de moarte, ci şi în cazul unor accidente grave şi asistenţă gratuită, în schimbul unor cifre modice. Tutela cetăţenilor români ar putea fi făcută de statul român, prin asigurarea tuturor românilor din diaspora care solicită această asigurare, în momentul înregistrării într-un registru electronic introdus special. Companiile de asigurări au propus cifre aproape simbolice pentru acest tip de asigurare.
Trimiterea de misiuni de monitorizare şi intervenţie în zonele unde sunt semnalate cazuri de exploatare în masă a românilor. Din aceste misiuni vor face parte reprezentanţi ai comunităţilor de români şi ai statului român. Este ruşinos că în secolul XXI, mii de români plecaţi la muncă să fie în stare de sclavie, fără că România să intervină. Este inadmisibil să se vorbească, de exemplu, de sclavele române din Sicilia, de lucrători români sclavi în Spania, Germania sau Marea Britanie, fără ca a doua zi un oficial al statului român să nu fie la faţa locului. Fenomenul sclaviei lucrătorilor român a luat o amploare atât de mare încât este necesară intervenţia statului şi a societăţii civile.
Înfiinţarea de filiale de universităţi în limba română în zonele cu mari comunităţi de români. Statul român trebuie să finanţeze instituţiile de învăţământ româneşti de stat să se internaţionalizeze. Există extrem de mulţi tineri români care ar vrea să studieze la facultate şi să obţină o diplomă, în timp ce se află la muncă în străinătate. Sunt foarte mulţi care se vor bucura să continue studiile în limba română şi după ce au plecat din România. Limba română este limbă oficială în Uniunea Europeană, foarte mulţi străini ar studia în limba română dacă ar avea ocazia. Există deja la cursurile de limba şi civilizaţie română mulţi străini înscrişi. Dezvoltarea unor filiale de învățământ superior în afara granițelor va stimula schimburile culturale cu alte ţări şi va da ocazia elitelor româneşti să iasă în lume profesând, nu emigrând.
Instituțiile de învățământ, prin internaționalizarea propriilor servicii, vor crește în topurile universităților la nivel mondial, unde cele mai bune universități din România se află sub locul 800.
Toate aceste măsuri și programe se pot realiza prin alocarea unui procent din PIB-ul României. Efectul va fi cuantificabil în foarte scurt timp. Gestionarea fondurilor şi a programelor trebuie să revină în exclusivitate Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
Reamintim totodată, că în februarie 2016, Președintele României a declarat „atenția fată de Diaspora, o prioritate” prezentând totodată „25 de măsuri pentru diaspora”, măsuri care s-au demonstrat a fi doar promisiuni. Chiar mai mult, „Diaspora, prioritatea națională „este folosită doar ca instrument în campanii electorale începând de la Președinția României și continuând cu restul clasei politice.
Eugen Terteleac
Președinte ARI
Vicepreședinte CNMR