default-logo

Din puţul fără fund, dar cu telecomandă

Emisiunile trece, perlele rămâne

 Iohannis:  românii și basarabenii sunt două popoare și națiuni diferite • Actele a niciunui coleg • Împreună de comun acord • Mărturiile se întâmplă în spital • Salamul gătit cum • Cârnați proaspeți afumați • Mi-a plăcut produsele • Infracțiunea se pedepsește cu pedeapsă

 „Atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru (unirea), atunci se va întâmpla.” (Klaus Iohannis, Antena 3, 20 martie 2019)

Klaus Iohannis ne-a dat trei bâte în cap și și-a dat singur trei șuturi în fund. 1) Întrebat de ce nu s-a organizat un referendum pentru unire în anul Centenarului și când se vor uni Basarabia și România, președintele României a spus că românii și basarabenii sunt popoare diferite. 2) Când a văzut ce scandal a ieșit din marea prostie pe care a scos-o pe gură, a negat că ar fi zis așa ceva. 3) Când a văzut că există dovezi filmate cu abominația, a încercat s-o dreagă, dar a mințit lumea în față, căzând singur din lac în puț, spunând, în interiorul minciunii, ceva la fel de grav, că românii de pe cele două maluri ale Prutului sunt două națiuni diferite:

  • Am spus că suntem națiuni diferite, nu popoare diferite. Sunt sigur. (Klaus Iohannis, Antena 3, 22 martie 2019)

Evident că spusese clar „ambele popoare” și, totuși, a negat o evidență? Apoi, Klaus Iohannis ori confundă cetățenia cu naționalitatea (ceea ce e grav), ori perseverează în greșeală, disprețuind istoria și sfidând poporul care l-a ales. Noi credem că ambele variante sunt valabile. De ce nu a fost la ședința comună a Parlamentului din 28 martie 2018, când s-au sărbătorit 100 ani de la unirea Basarabiei cu România-mamă? În martie 2018, președintele trimitea un mesaj și își explica absența din Parlament, unde se marca suta de ani de la revenirea Basarabiei acasă, spunând că nu ajută la nimic nici la București, nici la Chișinău vorbele bombastice de tip „populist-electoralist”. De ce nu a fost la nicio sărbătoare de 1 Decembrie, la Sibiu, ca primar? De ce, în 2015, a retrimis Parlamentului, pentru reexaminare, legea care îl declara erou martir pe Avram Iancu? De ce, când a fost în vizită oficială în Ucraina, a evitat întâlnirea cu marea și urgisita comunitate de români bucovineni care strigă disperat că sunt victimele deznaționalizării? În loc de răspunsuri, tragem o concluzie, bazată pe logica iohannistă: poeții Adrian Păunescu și Grigore Vieru, pentru că sunt născuți în Basarabia, nu fac parte din poporul român.

  • „(Eu nu verific) actele colegilor, a niciunui coleg.” (Dr. Roxana Al Momani, Star News, Antena Stars, 12 februarie 2019)

În comparație cu monstruozitatea făcută de femeia care s-a angajat ca medic pe baza unor acte false şi fără nicio diplomă, pare un fleac articolul posesiv ales greșit și rostit de colega ignorantă, care nu a verificat actele de doctor. Corect era: „ale niciunui coleg”.

  • „Tot ce trebuie să faceţi este să cădeţi împreună de comun acord.” (Dan Negru, Guess my age, Antena 1, 13 februarie 2019)

Dacă un lucru e de comun acord, înseamnă că se face împreună cu cineva. Deci, exprimare pleonastică. Biluță neagră pentru Negru.
„Sunt nişte mărturii care nu credeam până acum că se pot întâmpla într-un spital.” (Laurenţiu Rădulescu, Observator, Antena 1, 13 februarie 2019)

Nu mărturiile se întâmplă, ci faptele, despre care apoi se depune mărturie. „Mărturiile”, în forma de plural, sună, aici, mai degrabă a amintiri primite de invitați pe la nunți și botezuri (clopoței de sticlă ieftină cu panglici colorate, poze-șablon, șervețele din material ordinar, și alte fleacuri care amintesc de eveniment).
„Un fel de salam, nu ştiu exact gătit cum.” (Observator, Antena 1, 13 februarie 2019)

Adevărul este că nicio gospodină nu e gospodină dacă nu gătește bine salamul… Revenind la un ton serios, trebuie spus că, pentru salam, nu e potrivit verbul „a găti”, ci sunt mai bune verbele „a prepara” și „a produce”, iar topica trebuie aleasă la fel de bine ca mirodeniile din mezeluri.
„Pomana porcului, din cârnaţi proaspeţi afumaţi.” (Observator, Antena 1, 13 februarie 2019)

Păi ori sunt „proaspeți”, și atunci nu pot fi „afumați”, ori sunt „proaspăt afumați”, și atunci avem forma corectă care trebuia folosită.
Mi-a plăcut produsele şi i-am căutat (pe producători).” (Observator, Antena 1, 13 februarie 2019)

Dezacord crunt între subiect și predicat.
„Infracţiunea de distrugere se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la doi ani sau cu pedeapsa amenzii.” (Carmen Pompaş, purtător de cuvânt al IPJ Cluj, Ştirile Pro TV, 13 februarie 2019)

Interesant! Infracțiunea se pedepsește cu pedeapsă. Nu credeam că e posibil așa ceva.

Andrei Păunescu / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.