Sufletele mici nu se pot ridica niciodată la gânduri mari / Corneliu Coposu Seniorul – aşa i se adresa o țară întreagă. Astfel a rămas în amintire.
Aşa a fost evocat în seara de 11 noiembrie 2019 , în Sala Mare a Teatrului Naţional Ion Luca Cara-giale din Bucureşti, la 24 de ani de la trecerea în nemurire Corneliu Coposu.
Gala Corneliu Coposu – ediţia a IV-a, organizată de Fundaţia Corneliu Coposu împreună cu Fundaţia Hanns Seidel şi Fundaţia Academia Civică a inclus lansarea cărţii de poezii, concepute în închisorile comuniste şi scrise pe hârtie la ieşirea din detenţie, un concert susţinut de Jan Akkerman( născut la Akkerman, Cetatea Albă), considerat unul din cei mai mari chitarişti ai lumii şi premierea câștigătorilor concursului de eseuri “ Prin ce diferă România din 2019 de România de pănă la 1989”.
Cartea de poezii, prefaţată de Ana Blandiana, a fost prezentată de renumitul critic literar Alex Ştefănescu, urmat de un recital în interpretarea marelui actor Ion Caramitru.
Printre premianţi l-am ascultat, plăcut surprinsă, pe Oleg Chiseliov , elev în cl.9 a liceului Pro-Succes din Chişinău, câştigătorul locului III. A vorbit liber, din inimă, promiţând încurajator să mai participe până va câştiga locul I şi atenţionându-l , între altele, pe Prim-ministrul României , domnul Ludovic Orban, prezent la Gală alături de Alteţa Sa Regală Principesa Sofia, să nu uite că dincolo de Prut locuiesc români.
A cucerit publicul prin discursul sincer şi firesc , fiind răsplătit cu îndelungi aplauze. M-am bucurat pentru el, pentru bunica lui, care l-a crescut, pentru doamna directoare Nadea Cristea, despre care mi-a vorbit cu respect.
Astfel de concursuri au menirea de a stimula gândirea creatoare, de a cultiva atitudinea faţă de înaintaşi, de a manifesta nivelul de cultură şi starea noastră spirituală.
Avem nevoie de memorie , avem nevoie de modele pentru a nu rămâne încătuşaţi în propriile neputinţe şi hăţişuri .
Pentru români , Corneliu Coposu este unul din ele, este cel care a rămas neclintit şi fidel principiilor sale, înfruntând teroarea securisto-comunistă , muncile silnice şi frigul din închisori. I s-a cerut nu o dată să se dezică, să trădeze în schimbul libertăţii. A rezistat cu stoicism, convins fiind că adevărata libertate nu depinde de factorii exteriori.
Ieşit din închisoare, după 17 ani de detenţie, Domnia Sa era cel care mângâia, îndruma, încuraja, devenind una cu rugăciunea sa şi mulţimea murmurândă : “Cerne, Doamne, liniştea uitării/Peste nesfârşita suferinţă/Samănă întinderi de credinţă /Şi sporeşte roua îndurării/ Răsădeşte dragostea şi crinul/ În ogorul năpădit de ură/ Şi aşterne peste munţi de zgură /Liniştea iertarea şi seninul”.
În 1990 devine liderul fondator al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat pe care-l conduce în strictă concordanţă cu crezul său, afirmat răspicat şi cu blândeţe cu diverse ocazii :
“N-am nici o consideraţie pentru oamenii care se cred mai presus de Dumnezeu”; “ Calităţile de căpetenie pe care le-aş cere eu unui om politic sunt fermitatea în concepţii , iubirea pentru adevăr şi refuzul de a tranzacţiona principii” ;”Patriotismul este o dragoste discretă pentru ţară, o disponibilitate de a-ţi da oricând viaţa pentru ea şi de a nu mărturisi acest sentiment “; “Negociem orice, dar nu negociem principii”;
“Nu poate exista o politică veritabilă fără consecvenţă şi moralitate.”
La înălţarea la ceruri a Seniorului , la 11 noiembrie 1995, se părea că întreaga ţară a împânzit străzi, poteci, piețe pentru a-l conduce în ultimul drum pământesc . O atmosferă similară de împietrire în durere mi-a fost dat să trăiesc de câteva ori în viață, alta – la funeraliile Regelui Mihai I.
Corneliu Coposu a fost însă regele încununat cu coroana onoarei și demnității de însuși faptele sale.
Peste ani, constatăm cu adâncă durere şi tristeţe că, contrar zicalei: Sunt! Există oameni de neîn-locuit! Seniorul Corneliu Coposu este unul din cei puțini de neînlocuit în istoria națiunii române.
Lumină lină din Lumină …
* La îndemnul Preasfinţiei Sale, Mihai Frăţilă, Episcop Greco-catolic de Bucureşti, Gala Corneliu Coposu a început cu o rugăciune În memoriam pentru iertarea şi înălţarea sufletului Seniorului Corneliu Coposu
***
Andrei Ion Gherasim , preşedintele fundaţiei Corneliu Coposu, a anunţat că sumele adunate în acest an din vânzări de bilete şi donaţii vor fi direcţionate către şcolile cu predare în limba română din Nordul Bucovinei, pentru crearea şi dotarea de laboratoare de limbă şi literatura română.
Aşa a fost evocat în seara de 11 noiembrie 2019 , în Sala Mare a Teatrului Naţional Ion Luca Cara-giale din Bucureşti, la 24 de ani de la trecerea în nemurire Corneliu Coposu.
Gala Corneliu Coposu – ediţia a IV-a, organizată de Fundaţia Corneliu Coposu împreună cu Fundaţia Hanns Seidel şi Fundaţia Academia Civică a inclus lansarea cărţii de poezii, concepute în închisorile comuniste şi scrise pe hârtie la ieşirea din detenţie, un concert susţinut de Jan Akkerman( născut la Akkerman, Cetatea Albă), considerat unul din cei mai mari chitarişti ai lumii şi premierea câștigătorilor concursului de eseuri “ Prin ce diferă România din 2019 de România de pănă la 1989”.
Cartea de poezii, prefaţată de Ana Blandiana, a fost prezentată de renumitul critic literar Alex Ştefănescu, urmat de un recital în interpretarea marelui actor Ion Caramitru.
Printre premianţi l-am ascultat, plăcut surprinsă, pe Oleg Chiseliov , elev în cl.9 a liceului Pro-Succes din Chişinău, câştigătorul locului III. A vorbit liber, din inimă, promiţând încurajator să mai participe până va câştiga locul I şi atenţionându-l , între altele, pe Prim-ministrul României , domnul Ludovic Orban, prezent la Gală alături de Alteţa Sa Regală Principesa Sofia, să nu uite că dincolo de Prut locuiesc români.
A cucerit publicul prin discursul sincer şi firesc , fiind răsplătit cu îndelungi aplauze. M-am bucurat pentru el, pentru bunica lui, care l-a crescut, pentru doamna directoare Nadea Cristea, despre care mi-a vorbit cu respect.
Astfel de concursuri au menirea de a stimula gândirea creatoare, de a cultiva atitudinea faţă de înaintaşi, de a manifesta nivelul de cultură şi starea noastră spirituală.
Avem nevoie de memorie , avem nevoie de modele pentru a nu rămâne încătuşaţi în propriile neputinţe şi hăţişuri .
Pentru români , Corneliu Coposu este unul din ele, este cel care a rămas neclintit şi fidel principiilor sale, înfruntând teroarea securisto-comunistă , muncile silnice şi frigul din închisori. I s-a cerut nu o dată să se dezică, să trădeze în schimbul libertăţii. A rezistat cu stoicism, convins fiind că adevărata libertate nu depinde de factorii exteriori.
Ieşit din închisoare, după 17 ani de detenţie, Domnia Sa era cel care mângâia, îndruma, încuraja, devenind una cu rugăciunea sa şi mulţimea murmurândă : “Cerne, Doamne, liniştea uitării/Peste nesfârşita suferinţă/Samănă întinderi de credinţă /Şi sporeşte roua îndurării/ Răsădeşte dragostea şi crinul/ În ogorul năpădit de ură/ Şi aşterne peste munţi de zgură /Liniştea iertarea şi seninul”.
În 1990 devine liderul fondator al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat pe care-l conduce în strictă concordanţă cu crezul său, afirmat răspicat şi cu blândeţe cu diverse ocazii :
“N-am nici o consideraţie pentru oamenii care se cred mai presus de Dumnezeu”; “ Calităţile de căpetenie pe care le-aş cere eu unui om politic sunt fermitatea în concepţii , iubirea pentru adevăr şi refuzul de a tranzacţiona principii” ;”Patriotismul este o dragoste discretă pentru ţară, o disponibilitate de a-ţi da oricând viaţa pentru ea şi de a nu mărturisi acest sentiment “; “Negociem orice, dar nu negociem principii”;
“Nu poate exista o politică veritabilă fără consecvenţă şi moralitate.”
La înălţarea la ceruri a Seniorului , la 11 noiembrie 1995, se părea că întreaga ţară a împânzit străzi, poteci, piețe pentru a-l conduce în ultimul drum pământesc . O atmosferă similară de împietrire în durere mi-a fost dat să trăiesc de câteva ori în viață, alta – la funeraliile Regelui Mihai I.
Corneliu Coposu a fost însă regele încununat cu coroana onoarei și demnității de însuși faptele sale.
Peste ani, constatăm cu adâncă durere şi tristeţe că, contrar zicalei: Sunt! Există oameni de neîn-locuit! Seniorul Corneliu Coposu este unul din cei puțini de neînlocuit în istoria națiunii române.
Lumină lină din Lumină …
* La îndemnul Preasfinţiei Sale, Mihai Frăţilă, Episcop Greco-catolic de Bucureşti, Gala Corneliu Coposu a început cu o rugăciune În memoriam pentru iertarea şi înălţarea sufletului Seniorului Corneliu Coposu
***
Andrei Ion Gherasim , preşedintele fundaţiei Corneliu Coposu, a anunţat că sumele adunate în acest an din vânzări de bilete şi donaţii vor fi direcţionate către şcolile cu predare în limba română din Nordul Bucovinei, pentru crearea şi dotarea de laboratoare de limbă şi literatura română.
Iuliana Gorea Costin / UZPR