DESPRE LIMBA ROMÂNĂ CU ANA GUȚU profesor universitar si parlamentar European

Spicuim din Seria Romaniana: Romani cu care ne mandrim, a ziaristului Gabriel Teodor Gherasim, cateva fragmente din interviuri luate de acesta unor personalitati culturale, politice si intelectuale romanesti dintre Nistru si Prut.
Astfel, prin marturisirea lor, o sa fim mai aproape de realizarea sacrificiilor celor are au refacut Romania Mare si a importantei acestei reuniri de neam dintre Nistru si Tisa.

-Decizia Curtii Constitutionale din Republica Moldova repune in drepturi adevarul istoric despre Basarabia, si anume ca aceste pamanturi au fost ocupate, rupte din trupul tarii romanesti, Basarabia fiind supusa unui proces feroce de deznationalizare si epurare etnica. Deportarile si foametea organizata, care au fost un adevarat genocid impotriva bastinasilor romani, dar si altor etnii conlocuitoare, au fost declansate, in primul rand, pentru a-i pedepsi pe cei care se autoidentificau romani, pe cei care erau gospodari in bun spirit romanesc. In urma acestui genocid al sovieticilor impotriva romanilor basarabeni au pierit sute de mii de oameni.
– S-a scris deseori despre sindromul Stockholm, atunci cand victima devine adoratoare a calaului sau, probabil aceasta s-a intamplat cu romanii din Basarabia, frica incuibarindu-se in mintea populatiei de aici. Secolul al XIX-lea a fost un secol al luminilor in Europa, dar pentru basarabeni acest secol a fost unul al analfabetismului, al privarii de drepturi identitare si lingvistice. Basarabia nu a venit pregatita catre Ziua Marii Uniri din 1 decembrie 1918. Era un spatiu profund rusificat, unde abia dupa 1 decembrie 1918 au fost deschise circa 3 000 de scoli romanesti, camine culturale, a inceput viata culturala adevarata, dar 22 de ani au fost mult prea putini in acest sens. Dupai 1940/1944 ocupantii sovietici si-au facut bine treaba prin intermediul propagandei si ideologizarii, migratiei fortate si schimbarii componentei etnice a populatiei (casatroii mixte in special, din care rezultau copii vorbitori de rusa). Aici in RM s-a inradacinat termenul de ”mancurt”, personaj lipsit de memorie originara, un termen mai putin cunoscut in vest, deoarece vine dintr-un roman al unui scriitor kirghiz. Din pacate, inclusiv acum RM e plina de mancurti, oameni lipsiti de sentimentul identitar, chiar daca au nume romanesti. Pastrarea sentimentului identitar national a fost mai ales posibila in familiile de intelectuali, unde buneii, parintii, au fost profesori, medici, familiile in care parintii au fost oameni gospodari si au fost expropriati, apoi deportati in Siberia. Universitatea din familie a contat foarte mult in acest sens
– Fiind delegat la Adunarea parlamentara a Consiliului Europei am contribuit la elaborarea raportului si apoi, prin amendamente votate in plen, la adoptarea in 2010 a Rezolutiei 1723 cu privire la ”Comemorarea victimelor Holodomorului” – foametei organizate in Ucraina, document in care se face referinta la foametea organizata din Transnistria in 1932-1933 si Basarabia in 1946-1947. Deja in 2006 APCE (Adunarea Parlamentului din Consiliul Europei) a adoptat Rezolutia 1486 cu privire la ”Necesitatea condamnarii internationale a crimelor regimurilor totalitar-comuniste”. Parca exista un cadru international pentru a realiza demersul in cauza, eu, insa, consider ca statele post-comuniste nu au fost suficient de insistente in acest sens. Recent eu si colegii mei deputati din Partidul Liberal Reformator am adresat presedintelui RM Domnului Nicolae Timofti o scrisoare deschisa, prin care solicitam crearea unui institut de studiere a crimelor regimului comunist. Institutul va avea drept sarcina elaborarea unui rechizitoriu, in baza marturiilor vii, documentelor si dosarelor de arhiva. Rechizitoriul impotriva crimelor comunismului trebuie sa fie prezentat intr-o instanta judiciara din RM care sa se pronunte in sensul condamnarii regimului comunist pentru crimele comise impotriva cetatenilor din Basarabia. Deja avand un castig de cauza la nivelul instantelor nationale, putem vorbi si de concertarea eforurilor pe dimensiunea internationala si sa insistam la o judecata internationala care ar condamna crimele regimurilor totalitare comuniste, asa precum o recomanda APCE in rezolutia 1486 din 2006.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.