Ediția de aprilie a publicației „Cronica Timpului”, publicație de cultură, atitudine și performanță, editată de UZPR, cuprinde o serie de articole foarte interesante dintre care spicuim pentru dumneavoastră:
La pagina 2, gral.bg.(r) Gheorghe Dragomir își pune și ne pune întrebarea: Ce-ar spune domnul Eminescu în anul Centenarului Marii Uniri?, subliniind că „observăm o izbitoare asemănare a stării națiunii din acele vremuri și situația României zilelor noastre care, se confruntă cu aceleași probleme în plan intern și extern. Tematica materialelor publicate la acea vreme de marele poet, este prezentă și astăzi în dezbaterea jurnaliștilor și a societății civile”. De asemenea, dl general este prezent și în pag. 5 cu un articol al cărui tiltlu vorbește de la sine Planul malefic al elitei mondiale sub sloganul: Să construim un viitor comun într-o lume fragmentată.
Mihail Țăpârlea – vicepreședinte al Asociației Europene „Dimitrie Cantemir” – ne vorbește la pagina 6 despre Continuitatea poporului român și palingeneza Phoenixului dacic în opera lui Dimitrie Cantemir și concepția lui Constantin Brâncoveanu, arătând că marele savant și enciclopedist român a devenit, încă din epoca în care a trăit, un reper cu valoare universală al culturii și civilizației românești și europene și asemenea lui Constantin Brâncoveanu dorea, dacă ar fi fost posibil, să reînvie Phoenixul Dacic, prin reunirea celor trei țări românești într-un singur stat.
Un pios omagiu se aduce de către Ică Sălișteanu, Mihai Șurubaru și Elena Armenescu, în paginile 7 și 16 celor care au fost poetul Ion Chichere, regizorul Ion Truică, precum şi etnologului și muzicologului Ioana Ungureanu.
Despre Magia neîmplinirilor ne vorbește dl profesor Nicolae Vasile, la pagina 8, care a încercat să explice anumite trăiri, întâmplări proprii sau ale altora, cu ajutorul sistemismului, un model filozofic ce-i aparține, bazat pe teoria matematică a sistemelor.
Un frumos și interesant reportaj al prof. Corneliu Zeana, intitulat Sufletul chinez, veți citi în pagina 9.
Despre Învierea Domnului, Împărăția lui Dumnezeu și adevăratul post, aflați lecturând dialogul dintre Rodica Subțirelu – redactor șef la „Cronica Timpului” și părintele iconom stavrofor Gheorghe Neagoe de la Biserica „Miron Patriarhul” cu hramul Nașterii Maicii Domnului, ctitorită de Regina Maria (pag. 10-11). La aceeaşi pagină, Eliza Roha face o frumoasă și documentată prezentare a romanului de debut al scriitoarei Isabela Brănescu.
În pagina 12 – Sănătate, dr.Teodora Marin în dialog cu dr.ing. Ştefan Manea, ne invită să pătrundem în tainele activităţii laborioase de o viaţă a celui care a pus bazele unui vis numit „Hofigal”.
Despre Terapiile regenerative – o soluție pentru recuperarea post AVC, cum funcționează, cui se adresează și în ce afecțiuni au dat rezultate, precum și despre reacții adverse ale acestora veţi găsi răspunsul la pagina 13.
În următoarea pagină a revistei, regretatul critic de film Călin Căliman ne vorbește despre Eminescu și filmul românesc spunând: „N-aș trece prea repede nici peste faptul că la puțină vreme de la stingerea poetului se inventa cinematograful. Dacă viața lui Eminescu nu se încheia tragic, în vara anului 1889, poate că memoria peliculei ar fi păstrat, peste timp, măcar o imagine în mișcare a celui despre care Rafael Alberti spunea, într-o sintagmă perfectă, Mihai Eminescu este România.”
Urmează, la pagina 15, Clementina Timuș care rememorează impresii din călătoriile întreprinse în orașul Berlin, într-o frumoasă filă de jurnal – Berlin 2018.
Domnul prof.univ.dr. Gabriel I. Năstase continuă seria prezentării personalităților vieții științifice și culturale românești (pag. 17) în articolul O sută de ani de creativitate și progres ale elitei oamenilor de știință și cultură români.
La pagina 18 – Sport, Radu Levardă prezintă succesele sportivilor români la concursurile internaționale, iar av. George Vlaicu răspunde scrisorilor venite de la cititori, grupând chestiunile juridice pe subtitluri cât mai cuprinzătoare.
Pe ultima pagină a revistei Cronica Timpului, Printre forme și culori cu artista Petronela Toma, veți găsi lucrări ale pictoriței care, apreciază criticul de artă Speranța Ștefănescu, „dețin acea notă lirică, ce te poartă într-un registru al păcii interioare pe care artista o regăsește și o transmite”.
Lectură plăcută!
Mihaela Rusu / membru UZPR