default-logo

Accesul femeilor în vârful mass-media – misiune dificilă

Este dezamăgitor să aflăm că vocile feminine din media continuă să fie marginalizate, iar experiența femeilor rămâne neexploatată și neauzită în vremurile complicate și deseori confuze cum sunt acestea pe care le traversăm.

Cine vorbește? Pe cine ascultăm? Opiniile cui le respectăm? Aceste întrebări sunt întotdeauna importante, dar cu atât mai mult acum. O analiză efectuată de Centrul de Studiere a Presei, Comunicării și Energiei, în numele „Global Institute for Women’s Leadership”, de la King’s College, din Londra, a constatat că patru din cinci persoane citate ca experți în articole de știri online ale principalelor surse de informații sunt bărbați. Studiul a analizat un eșantion reprezentativ pentru toate articolele de știri publicate online, într-un interval de șapte zile, de către cele mai importante secții de știri, incluzând BBC, Channel 4, ITV, Sky, Daily Mail, Daily Star, Daily Express, The Times, Financial Times, The Guardian, The Independent, Daily Mirror, The Sun și The Telegraph. Așadar, „crema” presei britanice și în același timp pleiadă de publicații de top mondial s-a vădit încă rămasă în urmă pe acest segment. Și, firește, nu este valabil doar pentru mass-media insulare. În ciuda tuturor campaniilor mass-media din ultimii ani axate pe reprezentare egală, raportul de nouă din zece surse-expert în dreptul bărbaților nu s-a schimbat substanțial de la studiul similar realizat în 2010.

Ce determină acest dezechilibru? Cercetările anterioare au identificat o tendință de a se baza pe contacte deja cunoscute, de încredere, și pe sugestii din surse anterioare, toate acestea militând împotriva lărgirii bazei de experți. Apoi, apare întrebarea: cine este considerat a fi „expert”?

Evaluarea credibilității nu se face fără influențe externe, fără prejudecăți. O serie de studii au arătat că găsim aceleași informații ca fiind mai credibile atunci când sunt prezentate de un bărbat decât atunci când sunt furnizate de o femeie. Fie că este vorba despre politică, sport sau scurte prezentări de lucrări științifice, simpla schimbare a numelui celui ce semnează s-a dovedit a afecta opinia respondenților cu privire la calitatea, competența sau expertiza conținutului. La nivel de percepție publică, așadar, bărbații „fură startul” prin simplul fapt că sunt bărbați…

Prejudecățile arată cât de naiv este să susținem că expertul-sursă ar trebui să fie „persoana cu cea mai bună experiență”. Această tipologie în repere fixe este, în fond, o himeră – cum oare ar putea fi clasificată experiența cuiva? Orice încercare de a determina persoana-sursă ar fi influențată de prejudecăți, nu numai din partea jurnalistului în ceea ce privește evaluarea acreditărilor, ci și de faptul că acele acreditări au fost obținute într-o lume părtinitoare în privința genului.

În aceste condiții, intervine o linie clară de demarcație între termenul expert și profesia jurnalistică. Așa cum realitatea a demonstrat de nenumărate ori, ziariștii au responsabilitatea de a căuta voci diverse mai degrabă decât să îndrepte în mod „neutru” o oglindă către societate. Cine ne explică lumea din jurul nostru trimite un puternic semnal simbolic despre punctele de vedere pe care le prețuim și despre ceea ce este posibil pentru diferite grupuri de oameni. În final, este nevoie de un efort suplimentar din partea jurnaliștilor pentru a privi dincolo de rețelele existente și, mai departe, dincolo de prejudecăți. Într-o societate deschisă, care le permite accesul, deși nu îl și garantează în cazul lor, femeile din presă nu mai au nicio scuză pentru a nu face posibilă ascensiunea.

Valentina Mareș / Revista UZP nr. 12

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.