Actul Marii Uniri din 1918 s-a semnat într-o clădire din Arad

  • interviu cu prof. dr. Antoniu Martin

  Pe bulevardul Revoluţiei, nr. 81 din Arad, se află o clădire impunătoare despre care prea puțină lume ne poate da detalii. Domnule profesor Antoniu Martin, ce ne puteți spune despre acest imobil?

Aceasta este fosta clădire a Prefecturii din Arad, clădirea în care, în 13-15 noiembrie 1918, reprezentanţii Consiliului Naţional Român Central şi reprezentanţii Guvernului maghiar au negociat intens condiţiile Marii Uniri. La final, Iuliu Maniu, alături de unioniştii arădeni, şi-a exprimat dorinţa fermă de desprindere totală de Ungaria. De la această întrunire a rămas în posteritate, în istorie, sintagma, expresia lui Iuliu Maniu, care venise special pentru acea negociere de la Viena. Întrebat ce dorește națiunea română pentru ea, Iuliu Maniu a răspuns:„desprindere totală sau ruptură totală”.

Practic, aceste negocieri au deschis calea marelui act de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia.

Da. Și așa cum se cunoaște, imediat, Consiliul Național Român Central a publicat în organul de presă reprezentativ al românilor din Transilvania, ziarul „Românul”, care a funcționat în Arad din anul 1911 sub directoratul unui alt mare lider și patriot român, Vasile Goldiș, „Manifestul către popoarele lumii”, în care stipula foarte clar dorința națiunii române din Transilvania de a se desprinde de Ungaria și de a-și decide singură soarta printr-o mare adunare națională care să confere acestei decizii un caracter național, bineînțeles, și un character foarte important, plebiscitar:„Naţiunea română din Ungaria şi Transilvania nu admite mistificarea îndreptăţirii pretenţiunilor sale prin stările produse de încercările seculare pentru nimicirea ei, protestează împotriva revendicărilor maghiare asupra teritoriului românesc, care de la descălecarea împăratului Traian şi până astăzi a fost muncit cu braţele noastre şi îngrăşat cu sângele nostru. […] Sub nici-o condiţiune, naţiunea română nu mai voieşte să trăiască în legătură de stat cu naţiunea maghiară, ci este hotărâtă a-şi înfiinţa pe teritoriul locuit de dânsa statul său liber și independent. […] Natiunea română din Ungaria şi Transilvania va fi una de aici înainte în veci, cu întreg neamul românesc”, se arăta în acest Manifest.

Ce a urmat acestei decizii?

Consiliul Național Român Central, organul politic și administrativ al Tansilvaniei, în frunte cu președintele acestuia, arădeanul Ștefan Cicio Pop, a decis s ăpurceadă la organizarea efectivă a Marii Adunăr iGenerale de la 1 decembrie, de la Alba Iulia, și, bineînteles, să-I confere acestui for caracterul național. A fost pusă la punct o manieră foarte interesantă de alegeri pentru această adunare: au fost delegați prin vot direct și universal, pentru prima dată au votat și femeile și bărbații, vorbim astfelde o premieră democratică și au fost desemnați acești delegați cu credenționale, cu documente care-i mandatau să voteze, să exprime la Alba Iulia dorința circumscripției electorale unde aceștia domiciliau.

Care a fost rolul presei la acea vreme?

Actul de la 1 Decembrie a primit caracter național și legitimarea plebiscitară a națiunii române din Transilvania. Nu a fost întâmplător că Aradul a fost centrul politic – pentru o surtă perioadă – și din Arad s-a dat tonul, orientarea acestor demersuri ale națiunii române. Pentru că, așa cum am mai spus, din 1911 în Arad a luat ființă ziarul „Românul”, sub conducerea omului politic  Vasile Goldiș, ziar care a reprezentat o veritabilă platformă a luptei naționale a românilor din Transilvania. În acest ziar s-au publicat foarte multe materiale care animau spiritual național și, bineînțeles, doreau să traseze o anumită direcție problematicii națiunii române din Transilvania.Trebuie să spunem și faptul că oamenii politici din Arad aveau o formare cultural ideologică foarte intersantă, în spiritul, cum am zice azi, European, pentru că mulți dintre ei s-au fortmat intelectual în universități occidentale, din Europa Centrală și au fost influențați de principiile care circulau la vremea respectivă în Europa și nu numai, principiile wilsoniene, principiile unor oameni politici francezi sau britanici și bineînțeles că ei și-au dorit ca maniera în care se va cristaliza România Mare să aibă la bază aceste principii de respirație europeană.

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Manifestul ziarului „Românul”

 „Am înființat și vom susține acest ziar ca organ al partidului național român din patrie și al comitetului său central executiv. Ar însemna o neputință morală, ca partidul național român să nu-și aibă organul său de publicitate, chemat să reprezinte și să servească activitatea și intențiile comitetului executive întru conducerea politicei acestui partid. Nu va să zică acest organ o întreprindere de concurență  față de ziarele românești existente, sau cari se vor mai înființa, ci mai vârtos Românul va avea datoria a închega relațiile de împrumutată încredere și sprijinire între toate organele românești de publicitate, cari servesc cu sinceritate interesele partidului național, identice cu interesele politice ale națiunii române din Ungaria și Transilvania” (ziarul „Românul” din Arad, 1911-1918, Ioan Godea, Editura de Vest, 2001)

 

Filme documentare despre Unirea Transilvaniei cu România

În acest an, cu sprijinul Centrului Municipal de Cultură Arad și Centrului Cultural Județean Arad, au fost realizate două filme documentare despre rolul determinant al Aradului și al unor personalități istorice arădene în realizarea actului de la 1 Decembrie 1918. Este vorba despre filmul „Unirea în imagini” – care deține și versiuni cu subtitrare în limbile engleză și franceză – și „Istorie și destin”. „Ca și consultant și protagonist în cele două filme, mă simt onorat că am reușit să duc la bun sfârșit cele două proiecte culturale de referință pentru promovarea internă și externă a Aradului și a semnificațiilor Centenarului Marii Uniri. Sper că mai ales tânăra generație să vizioneze aceste documentare și să interiorizeze mesajele lor”, afirmă istoricul dr. Antoniu Martin.

Lansare „saecularia.ro”

În  noiembrie 2018, la Colegiul Național „Elena Ghiba Birta”, din Arad, în cadrul proiectelor concurs pentru elevi „reUNIRE” și „Arad LiterArt”, organizate de Consiliul Județean și Centrul Cultural Județean Arad, a avut loc prezentarea site-ului „saecularia.ro”, dedicat Centenarului Marii Uniri. La evenimentul moderat de istoricul arădean Antoniu Martin au participat elevi, scriitori, profesori și personalități culturale. Premianții au primit diplome și albume dedicate Centenarului Marii Uniri din partea „saecularia.ro”. „Saecularia.ro este un proiect în cadrul căruia au fost digitizate peste 2.000 de fotografii referitoare la procesul creării României Mari în anii 1916-1918. De la suferințele provocate de război la înfăptuirea unirii provinciilor românești, imaginile spun povestea unirii românilor. Formatul digital al acestor imagini în mare parte inedite permite răspândirea lor prin intermediul internetului, ceea ce aduce istoria la un click distanță”, precizează istoricul George Damian, fondatorul „saecularia.ro”.

Revista UZP nr.12

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.