default-logo

Legea europeană a serviciilor digitale: „Ceea ce este ilegal în viața reală trebuie să fie ilegal și în mediul online”

UE este cu un pas mai aproape de finalizarea așa-numitului Digital Services Act (DSA) – legea serviciilor digitale – care, odată aprobată, va fi o piatră de hotar în modul în care giganții internetului sunt reglementați. Parlamentul European a aprobat recent, cu o majoritate covârșitoare, poziția pentru negocieri cu statele membre și Comisia Europeană, deoarece acestea încearcă să stabilească detaliile înainte ca aceasta să devină lege.

Combaterea comerțului cu produse false, a discursului instigator la ură, a amenințărilor cibernetice, limitarea dominației pe piață

În decembrie 2020, Comisia Europeană a propus un nou cadru legislativ pentru a aborda provocări precum vânzarea de produse false, răspândirea discursului instigator la ură, amenințările cibernetice, limitarea concurenței și dominația pe piață. Ideea de bază din spatele propunerii este: ceea ce este ilegal în lumea reală ar trebui să fie ilegal și în lumea online. Odată adoptată noua lege își propune să creeze o lume online mai sigură. În esență, va moderniza directiva UE privind comerțul electronic.

DSA va permite utilizatorilor să aibă un cuvânt de spus cu privire la ceea ce văd online și este menită să reglementeze reclamele direcționate, obligând platformele să șteargă conținutul dăunător și ilegal. În special va viza discursurile instigatoare la ură online, dezinformarea și produsele contrafăcute. Platformele se vor confrunta cu sancțiuni dacă nu vor acționa.

Noua lege va afecta platformele și intermediarii online folosiți de sute de milioane de europeni în fiecare zi. Acestea includ platforme de social media precum Twitter și Facebook, magazine de aplicații, platforme de partajare video și muzică precum YouTube și Spotify, site-uri de călătorie online precum Airbnb și alte piețe digitale.

O atenție deosebită va fi acordată platformelor online mari (cu peste 45 de milioane de utilizatori activi pe lună). Noile reglementări se vor aplica și companiilor cu sediul în afara UE, dacă oferă servicii pe piața unică.

Legiuitorii europeni se așteaptă ca legea să ofere condiții de concurență echitabile pe piață și să permită întreprinderilor mici și mijlocii să intre pe piață.

Utilizatorii vor putea semnala conținut ilegal, platforma fiind apoi obligată să-i notifice. Va exista, de asemenea, un sistem de indicatori de încredere stabiliți pentru entitățile cu expertiză specială într-un anumit domeniu.

Vor exista reguli specifice pentru marile platforme online, unde utilizatorii vor putea evita conținutul personalizat. Platformele vor fi responsabile dacă vor permite conținut care dezinformează. De asemenea, legea va permite utilizatorilor să ia legătura cu companiile de social media în cazul în care conturile lor sunt blocate.

Odată cu poziția de negociere a Parlamentului European privind actul stabilită, vor începe discuțiile atât cu Consiliul European, cât și cu Comisia Europeană.

Franța, care deține în prezent Președinția rotativă a Consiliului UE, dorește să încheie dosarul înainte ca mandatul său să se încheie, în luna iulie. Odată cu încheierea discuțiilor, deputații vor trebui să voteze acordul final, după care legislația va trebui să fie aplicată în statele membre înainte de a deveni lege, scrie euronews.com.

„Google controlează de la un capăt la altul lanţul valoric al tehnologiei publicitare”

Ce se întâmplă între timp? Google este ţinta unei plângeri antitrust din partea Consiliului European al Editorilor (EPC), cu privire la afacerile sale cu publicitate digitală, ceea ce ar putea întări investigaţia comisarului pentru concurenţă al UE, Margrethe Vestager, în această problemă, transmite Reuters.

Google a realizat în 2020 venituri de 147 de miliarde de dolari din reclame online, mai mult decât orice altă companie din lume, reclamele afişate în servicul de căutare, YouTube şi Gmail reprezentând cea mai mare parte a vânzărilor şi profiturilor sale totale.

Aproximativ 16% din veniturile sale au provenit din activitatea de display sau de reţea a companiei, în care alte companii media folosesc tehnologia Google pentru a vinde reclame pe site-ul şi aplicaţiile lor.

Comisia Europeană a deschis o investigaţie, pentru a stabili dacă Google favorizează propriile servicii de tehnologie de publicitate online în detrimentul rivalilor, agenţilor de publicitate şi editorilor online.

Asociaţia comercială a publisherilor, ai căror membri includ Axel Springer, News UK, Conde Nast, Bonnier News şi Editorial Prensa Iberica, şi-a prezentat nemulţumirea Comisiei Europene, susţinând că Google deţine un control adtech asupra publisherilor de presă. „Este timpul ca Executivul UE să impună Google măsuri care să-i schimbe de fapt, nu doar să-i conteste comportamentul. Google a obţinut controlul de la un capăt la altul al lanţului valoric al tehnologiei publicitare, lăudându-se cu cote de piaţă de până la 90-100% în segmente ale lanţului tehnologic publicitar”, a declarat Christian Van Thillo, preşedintele EPC, într-un comunicat.

Vestager, care a amendat Google cu peste 8 miliarde de euro în ultimii ani pentru practici anticoncurenţiale, a lansat o anchetă asupra afacerii cu publicitate digitală a Google.

Germania țintește „urmărirea consecventă a autorilor de conținut criminal”

Pe de altă parte, în Germania, giganții rețelelor de socializare se opun reglementărilor germane împotriva „discursului urii” în mediul online.

Modificarea Legii germane privind rețelele sociale, cunoscută sub numele de NetzDG, care se referă la combaterea discursului instigator la ură online, a intrat în vigoare, dar unele dintre cele mai mari platforme online refuză să coopereze și au atacat prevederile în instanță, relatează EURACTIV Germania.

Legea modificată introduce cerințe pentru platformele online cu peste două milioane de utilizatori, precum Google sau Facebook, de a transmite informații autorităților în vederea urmăririi penale. De asemenea, acestea au obligația de a șterge conținutul care încalcă legea penală și de a-l raporta Oficiului Federal de Poliție Criminală (BKA).

Dar aceste noi obligații – destinate inițial marilor platforme online – au fost temporar suspendate.

Google, Meta, Twitter și Tik Tok au intentat un proces împotriva legii modificate la Tribunalul Administrativ din Köln.

Ca urmare a proceselor aflate în desfășurare, Ministerul German al Justiției le-a promis celor două corporații Meta, Facebook și Instagram, și lui Google, compania-mamă a YouTube, că nu le va cere să raporteze până când instanța de contencios administrativ nu lua o decizie. De asemenea, nu se știe dacă Ministerul Justiției va decide și asupra unei scutiri pentru Twitter și Tik Tok.

Odată cu noul amendament, BKA se așteaptă să primească aproximativ 250.000 de rapoarte pe an în cadrul NetzDG, ceea ce ar duce la aproximativ 150.000 de proceduri penale. Pentru a procesa creșterea preconizată a raportărilor, BKA a înființat „Oficiul central de raportare pentru conținutul infracțional pe internet” (ZMI). Aproximativ 200 de ofițeri vor facilita „urmărirea consecventă a autorilor unui astfel de conținut criminal”, a declarat un purtător de cuvânt al BKA pentru ziarul RND.

Atât timp cât obligația pentru marile platforme online de a raporta conținut ilegal către BKA rămâne suspendată, această sarcină va fi îndeplinită temporar de alte instituții de raportare de stat, punctează Der Spiegel.

Între timp, prevederile legislației UE ar putea înlocui NetzDG. DSA are o direcție similară cu NetzDG și oferă cerințe stricte pentru platformele online.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*