◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Raport UNESCO. „Jurnalismul este un bun public. Tendințe mondiale în libertatea de exprimare și dezvoltarea mass-media”

Ediția 2021/2022 a Raportului UNESCO „Jurnalismul este un bun public: tendințe mondiale în libertatea de exprimare și dezvoltarea mass-media”, care se bazează pe cercetările efectuate cu cercetători și universități, în parteneriat cu Economist Impact, monitorizează evoluția acestor tendințe în ultimii cinci ani.

  • Libertatea presei își continuă tendința descendentă pe tot globul. Aproximativ 85% din populația lumii a cunoscut o scădere a libertății presei în propria țară în ultimii cinci ani, potrivit unei analize bazate pe date de la Institutul Varieties of Democracy (V-Dem)
  • Măsurile de răspuns la pandemia de COVID-19 au fost utilizate frecvent pentru a justifica încălcarea libertății presei. Noile legi și politici restricționează libertatea de exprimare online. Din 2016 au fost adoptate sau modificate zeci de legi care conțin limbaj prea vag sau pedepse disproporționate, care amenință libertatea de exprimare online. În plus, în ultimii cinci ani, cererile guvernamentale pentru eliminarea conținutului de pe platformele majore de internet s-au dublat. Audiențele și veniturile continuă să se miște online, punând modelele tradiționale de afaceri ale mass-media de știri în mare pericol. Numărul utilizatorilor de rețele sociale din întreaga lume a crescut de la 2,3 miliarde în 2016 la 4,2 miliarde în 2021, iar veniturile din publicitate s-au mutat rapid către companiile de internet și departe de instituțiile de știri. Google și Meta1 primesc în prezent aproximativ jumătate din toate cheltuielile globale de publicitate digitală, în timp ce veniturile globale din publicitate din ziare au scăzut la jumătate în ultimii cinci ani
  • Progresul în eliminarea decalajului de gen în redacții, în știri și în știri în sine a stagnat în mare parte. Femeile continuă să fie subreprezentate la niveluri de conducere în organizațiile de știri și în „știrile dure” precum politica, în timp ce studiile calitative și cantitative sugerează părtiniri persistente în reprezentarea femeilor în știri și marginalizarea femeilor ca surse de experți. În timpul pandemiei de COVID-19, doar 27% dintre specialiștii în sănătate citați în mass-media au fost femei, în ciuda faptului că femeile reprezintă aproximativ jumătate din specialiștii în sănătate din întreaga lume. la nivel mondial
  • Provocarea tot mai mare a conținutului fals și înșelător a fost adusă în relief în timpul pandemiei de COVID-19, atât de mult încât a fost numită „dezinfodemie”.
  • Potrivit mai multor rapoarte, încrederea în mass-media și sursele de informare a continuat să scadă în ultimii cinci ani. Pe fondul controverselor, în ultimii ani s-au înregistrat apeluri crescânde pentru a pune capăt opacității moderării și gestionării conținutului de către companiile de internet. O mai mare transparență cu privire la operațiunile lor ar deschide aceste entități spre controlul public și o mai mare responsabilitate. Atât rapoartele independente, cât și avertizorii de nivel înalt au semnalat necesitatea unei mai mari transparențe la nivel general, în special în ceea ce privește guvernanța și responsabilitatea companiilor în ceea ce privește deținerea datelor și confidențialitatea, verificarea faptelor și standardele comunității și implementarea acestora, inclusiv moderarea discursului instigator la ură și dezinformare.
  • Jurnalismul rămâne o profesie mortală – în nouă cazuri din zece, uciderea unui jurnalist este nerezolvată. Din 2016 până la sfârșitul anului 2021, UNESCO a înregistrat 455 de jurnaliști uciși pentru munca lor sau în timpul serviciului. Doar 13% din cazurile înregistrate de UNESCO din 2006 au fost soluționate judiciar, amenințând un ciclu continuu de violență. Alte amenințări la adresa jurnaliștilor, online și offline, continuă să crească. Închisoarea ca pedeapsă pentru jurnaliști este la cote record, în timp ce violența și hărțuirea online stimulează autocenzura și, în unele cazuri, atacurile fizice. Aceste amenințări afectează în mod excesiv femeile jurnaliste și pe cele care reprezintă grupuri minoritare: 73 la sută dintre femeile jurnaliste care au răspuns la un sondaj al UNESCO și Centrul Internațional pentru Jurnalişti au suferit violenţă online în timpul muncii lor
  • În țările și comunitățile în care jurnalismul este cel mai expus riscului, sănătatea sistemului de știri în probleme precum proprietatea, pluralismul, independența și viabilitatea rămâne adesea o cutie neagră. În mijlocul pandemiei de COVID-19, mass-media de încredere și independentă s-au dovedit a fi un bun public care salvează vieți

„Anul 2021 a marcat cea de-a 30-a aniversare a Declarației de la Windhoek, de la care Națiunile Unite, pe urmele jurnaliştilor africani, s-au angajat să dezvolte mass-media libere, pluraliste și independente – un principiu care se află în centrul mandatului UNESCO. În timpul COVID-19, când accesul la informații de calitate a fost o problemă de viață și de moarte, am văzut din nou cum societățile noastre au nevoie de jurnaliști și profesioniști în media pentru a informa cetățenii într-o lume din ce în ce mai complexă. Cu toate acestea, pandemia a subliniat, și uneori a agravat amenințările care cântăresc asupra mass-media – de la fragilitatea financiară până la atacurile la adresa libertății presei. Aceste amenințări pot fi chiar existențiale, așa cum a subliniat António Guterres, Secretarul General al Națiunilor Unite. Pentru a contracara aceste amenințări, trebuie mai întâi să le măsurăm și să le înțelegem. Aceasta este ceea ce face UNESCO, acționând ca observator global și publicând acest raport de referință: Tendințe mondiale în libertatea de exprimare și dezvoltarea mass-media. Această activitate nu ar fi posibilă fără sprijinul neclintit al partenerilor noștri, în special al Suediei, prin Programul multidonator privind libertatea de exprimare și siguranța jurnaliștilor. Între persistența acestor fenomene și accelerarea lor drastică, putem distinge trei provocări majore pentru accesarea informațiilor. Prima continuă să fie siguranța jurnaliștilor. Raportul subliniază caracterul unic al acestei probleme arătând că, în țările în cauză, violența împotriva jurnaliștilor nu poate fi explicată pur și simplu prin ratele generale de omucidere sau prin impunitatea pentru crimele violente în general. Raportul subliniază, de asemenea, noile ramificații ale acestei probleme pernicioase, inclusiv dezvoltarea violenței online și a violenței care vizează în mod special femeile jurnaliste.

A doua provocare – libertatea presei și a informației – cuprinde multe probleme din era digitală. În primul rând, există reglementarea discursului online, care, dacă nu este definit și echilibrat cu acuratețe, poate pune în pericol libertatea de exprimare, așa cum arată cercetările noastre. Se pune, de asemenea, problema rolului din ce în ce mai mare al platformelor online și al algoritmilor acestora, care sunt adesea opace când vine vorba de accesul la informații, în ciuda proliferării informațiilor false și a discursurilor instigatoare la ură. Ultimul subiect de îngrijorare este independența editorială, care uneori lipsește în mass-media — adesea din cauza lipsei de independență financiară. Aceasta ne conduce la a treia provocare: viabilitatea economică a mass-media. În ultimii cinci ani, veniturile globale din publicitate în ziare s-au înjumătățit. Într-o perioadă în care cinci platforme digitale încasează mai mult de jumătate din toate veniturile din publicitate, mass-media trebuie să găsească noi modele economice pentru a supraviețui. Aceste observații se află în centrul Declarației Windhoek+30, adoptată în 2021 de Ziua Mondială a Libertății Presei pentru a reafirma principiile Windhoek în lumina provocărilor contemporane. Și, deoarece informația este un bun comun global, indispensabil pentru deschiderea dialogului în cadrul și între societățile noastre, UNESCO lucrează în fiecare zi cu guvernele, mass-media, platformele online și toți actorii din economia informațională” (Audrey Azoulay, Director General UNESCO)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *