default-logo

Cine le-a dat ungurilor si secuilor numele de „bozgori”? Chiar ei şi-au spus aşa!

Posted On 14 mai 2020
By :
Tag: ,

BOSKOR/BOZGOR – UN VECHI NUME ETNIC ADUS DE PE VOLGA

PARTEA I.  Aportul bașkir la etnogeneza maghiară

„Boscorodeală” vine în română de la „a boscorodi”, iar „a boscorodi” de la arhaicul „boscor”, care în româna veche însemna literalmente „başkir”, nu „ungur”, cum s-a crezut şi, poate, se mai crede. Başkirii care au convieţuit timp de secole cu strămoşii maghiarilor pe Volga, au avut un aport important la etnogeneza maghiară într-o regiune limitată din arcul intracarpatic, fiind plasaţi de către unguri la marginea spaţiului lor de control politic în epoca medievală. Cu timpul, aceşti başkiri s-au maghiarizat în mare parte şi au fost cunoscuţi mai târziu cu numele de secui. Până ca românii băştinaşi să le spună secui, i-au numit aşa cum se autoidentificau ei: „boşkor” sau „boskor”. Limba primilor başkiri aduşi de strămoşii maghiarilor în zona intracarpatică era ciudată şi neînţeleasă pentru români. De aceea, a boscorodi înseamnă astăzi a vorbi pe neînţeles. Există şi alte cazuri când nume etnice au devenit substantive comune.”

Patru sunt numele de autoidentificare etnică a triburilor din vechea confederație tribală maghiară care s-au transmis și s-au păstrat până astăzi în limba română: Maghiari (după numele tribal Megyer), Unguri (după numele tribal turcic Onogur), Săcui, cu forma literaturizată Secui (după numele tribal turcic, de tip kâpceak, Sakai) și Boscor/Bozgor (după numele generic tribal Bașqort).

Cât privește etnonimul Maghiar, au existat încercări de a-l pune în relație cu etnonimul Mongol (Moŋgul, Mоŋgоl <Moŋg (brav, viteaz, neînfricat, crurajos, dar și denumirea râului Mang) + ghol (copii, fii, trib, popor) >Mongol > Mongor >Mongör >Mo(n)gör > Magyar).  Deocamdată nu există însă în lumea științifică un punct de vedere bine conturat pe marginea acestei ipoteze. Oricum, strămoșii maghiarilor, indiferent cum se vor fi chemat inițial, provin din zona Mongoliei de astăzi și a munților Altai. Din regiunea Mongolia-Altai aceștia au migrat, potrivit multor cercetători, în Asia Mijlocie, iar de acolo în sudul munților Ural, pe cursul de mijloc al fluviului Volga, unde au conviețuit cu bașkirii, finicii și alte popoare. Alte ”patrii” ale strămoșilor maghiarilor au fost localizate în Caucazul de Nord, precum și în Ucraina de astăzi, unde au migrat în hoarde constituite din triburi de diverse origini etnice.

Încă în secolul XIII ungurii erau considerați ca fiind înrudiți cu bașkirii. Călători ca Iulianus Hungarus (maghiar), Giovanni da Pian del Carpine (italian) și Guillaume de Rubrouck (flamand) au vizitat regiunea Boskortostanului (Bașkiriei) de astăzi, zonă pe care au numit-o ”Ungaria Mare”, și au afirmat că între maghiari și bașkiri există o strânsă legătură etnogenetică.

Vechea confederație tribală maghiară, de fapt, o conglomerație tribală eterogenă etnic, constituită înaintea stabilirii strămoșilor maghiarilor de atăzi în Panonia, a cuprins inițial 7 triburi de diverse origini (6 triburi de origine turcică, și anume bașkiră, și 1 trib de origine urgofinică), acestora alăturându-li-se un al 8-lea trib, de origine kazară.

Împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul enumeră cele 8 triburi în lucrarea sa ”De administrando imperio”/”Despre administrarea imperiului”: niecii, megherii, kurt-guarmații, tirienii, ieneii, kerii, kesii și kavarii- (Νέκη) Niek, (Μεγέρη) Megher, (Κουςτουγερμάτου) Kurt-guarmat, (Ταριάνου) Tarian, (Γενάχ) Ieno, (Καρή) Ker, (Κασή) Kesi, (Κάβαροι) Kavari.

Să-i luăm pe rând:

1. Niecii (Nyék în maghiară) erau un trib bașkir din ramura Nagman a uniunii tribaleUsergan. Numele niecilor înseamnă, în traducere din bașkiră, ”zăplaz”, ”gard din nuiele sau format din tufișuri”. Originea bașkiră a niecilor este dată ca sigură de cercetătorul maghiar Németh Gyula (vezi lucrarea ”Ungarische Stammesnamen bei den Baschkiren” în «Acta Linguistica», t. 16 (1-2), Budapesta, 1966)  și de etnograful bașkir Rail Gumer-ulî Kuzeev (vezi lucrarea ”Происхождение башкирского народа”/Originea poporului bașkir, Мoscova, Nauka, 1974);

2. Megherii (Megyer în maghiară, cu o veche formă fonetică, cea de Moguer) erau un trib ugric. Anume de la acest trib provine numele etnic de Maghiar. Megherii sunt puși în legătură cu Meșerii, un subgrup etnic tătar, dar și cu Majarii, un grup gentilic din tribul kazah al Argânilor. Németh Gyula scrie despre legătura dintre Megheri și Bașkiri în lucrarea sa citată mai sus, ”Ungarische Stammesnamen bei den Baschkiren”, apărută și în limba rusă în Boșkortostan (Немет Д., „енгерские племенные названия у башкир//Археология и этнограия Башкирии/ Numele tribale maghiare la bașkiri//Arheologia și etnografia Boșkortostanului, Ufa, 1971). Cuvântul ugrofinic ”megher” se traduce ca ”om, bărbat, ființă cuvântătoare”. Unii cercetători maghiari, printre care și Mándoky Kongur István, arată că și printre vechii bașkiri a existat un trib numit Medier, fapt ce introduce un mare grad de confuzie în ceea ce privește originea ugrică sau bașkiră a etnonimului Maghiar;

3. Kurt-guarmații (Kürt-Gyarmat în maghiară) erau un trib bașkir. Istoriografia maghiară îi pune pe kurt-guarmați în legătură cu tribul bașkir al Iurmaților. ”Ghiarmat” se traduce din bașkiră ca ”neastâmpărat”, iar ”kürt” – ca ”viscol” și ”troian”;

4. Tarianii (Tarján în maghiară) erau un trib bașkir care și-a luat numele de la unul dintre vechii săi conducători militari, Tarhan. Pentru a înrădăcina în memoria colectivă numele acestui trib bașkir, autoritățile maghiare l-au conferit unui oraș din nordul țării – Tarján;

5. Ieneii (Jenő în maghiară) erau un trib bașkir. Cercetătorul Németh Gyula este de părere că numele de trib al ieneilor este de origine turcică (bașkiră), punându-l în legătură cu noțiunile de ”a dori” (îna) și ”om de încredere”, ”ministru” (înag) și arată că  acest nume s-a format într-un mediu lingvistic bașkir, apropiat de cel bulgaro-ciuvaș;

6. Kerii (Kér în maghiară) erau un trib bașkir. Numele de trib ”Kér” consună cu entonimul Baș-kir și, în traducere din maghiară, înseamnă ”câine”. Numele acestui trib a mai fost explicat ca însemnând ”mare, uriaș” în bașkiră, sau ”scoarță” în maghiara veche. Kerii sunt puși în legătură cu vechiul trib bașkir al Iurmilor;

7. Kesii (Keszi în maghiară) erau un trib bașkir. Németh Gyula explică numele acestui trib ca semnificând ”(neam) mic, rămășiță”, iar cercetătorii bașkiri consideră că acești kesi din vechea confederație tribală maghiară erau, de fapt, o parte din tribul bașkirKese, din ramura Tabân;

8. Kavarii (Kabarok în maghiară) erau un trib kazar, de origine turcică, reunind reprezentanți ai trei ramuri kazare. Până să fi fost maghiarizați complet, au vorbit, timp foarte îndelungat, limba kazară. Numele acestui trib s-a păstat în 4 toponime din Ungaria de astăzi, alături de alte 20 de toponime care cuprind etnonimul Kazar. Despre acest trib a scris pe larg cercetătorul rus Vladimir Pavlovici Șușarin în lucrarea ”Ранний этап этнической истории венгров”/Etapa timpurie a istoriei etnice a maghiarilor, Moscova, 1997.  ”Kavar” se traduce din kazară ca ”răsculat, nesupus, rebel”. O rămășiță a triburilor kavare a supraviețuit în Caucazul de Nord, constituind elementul de bază a etniei kabardine.

Continuarea pe certitudinea.ro

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.