default-logo

Timpul cel nou

Istoria vieții omenești trebuie să fie istoria unei lupte pentru scopuri înalte – pentru prosperitatea generală, pentru formarea de valori culturale, pentru dispariția totală a răului. Dar lupta poate fi mârşavă, lipsită de scrupule și sângeroasă. Noi privim atent în urmă.
După mișcarea maselor populare din 1989, democrația în țara noastră s-a învăţat foarte greu. Vechiul sistem a fost distrus, iar cetățenii aveau să intre pe un drum necunoscut, ținând seama și de evenimentele care au urmat. Dacă putem atribui un merit, acesta este al societăţii româneşti, în special al oamenilor simpli de la oraşe şi sate, dar şi al factorilor politici de la acea vreme, care şi-au asumat răspunderea, reuşind într-o oarecare măsură să depăşească momentele dificile prin care trecea ţara. Problemele sociale s-au accentuat ca urmare a decăderii pe care distrugerile fostelor structuri şi sisteme de organizare socială şi politică le-au produs atât sub aspectul intern, cât şi prin dărâmarea fostului sistem economic centralizat. Pas cu pas, noua economie începea să prindă viaţă şi au fost privatizate mii de întreprinderi de stat. Dacă aceste privatizări au fost făcute în bine sau în rău istoria îşi va spune cuvântul.
Democraţia se bazează pe ideea de responsabilitate politică, iar răspunderea politică este supusă, la rândul ei, unui mediu de guvernare stabil. La noi, instituţiile care iau deciziile politice trebuie să informeze în permanenţă opinia publică despre acţiunile lor în legătură cu sarcinile pe care trebuie să le ducă la bun sfârşit, numai că în economia de piaţă care s-a construit încă mai sunt lacune în privinţa comunicării. Degradarea vieţii economice şi trecerea la o economie de piaţă într-o situaţie nepregătită a ţării noastre au făcut ca lucrurile să nu meargă pe un drum normal, apărând aspecte nedorite ale societăţii modificate.
Economie de piaţă înseamnă şi o anumită deosebire între oameni şi veniturile lor. Când acest fapt se face pe căi cinstite, cu îmbogăţire bazată pe îndemânare, pricepere şi muncă, nu avem ce comenta. Mai rău este când apar îmbogăţiţi peste noapte, pe căi necinstite, prin ocolirea legii. În procesul privatizării, al trecerii la economia de piaţă au apărut şi firme de doi bani care şi-au botezat societăţile lor cu nume atractive numai de dragul clienţilor lor autohtoni. Timpul cel nou s-a născut la termen și nu s-a grăbit să dea semne de oboseală… Când s-a născut, l-au aclamat intelectualii şi oamenii de rând, scriitorii şi muncitorii, căci

„Eu  n-am ales Pământul
Din care sunt făcut
Avea deja, un nume:
România…

Aici mi-au înflorit,
Sub cerul gurii,
‎Întâile
Făpturi de cuvinte…
Aici
Mi-a încolțit
Primul dinte!

Vremelnic, împărțită,
cotropită,
reunită
și iubită,
Ca o patimă
trăită!”.

Florenţ Mocanu / UZPR
senior editor şi redactor şef al ziarului regional „Gazeta Munteniei”

Despre autor

Lasă un răspuns

*