Plasticul s-a infiltrat în fiecare aspect al existenței umane. Pot oamenii trăi fără acest material?
Din cele 8.300 milioane de tone de plastic virgin produse până la sfârșitul anului 2015, 6.300 milioane de tone au fost aruncate. Majoritatea acestor deșeuri de plastic sunt încă peste tot, îngropate sau la suprafață, poluând mediul. Microplasticele au fost găsite în gheața din Antarctica, în intestinele animalelor care trăiesc în cele mai adânci șanțuri oceanice și în apa potabilă din întreaga lume, precum și în organismul uman, relatează BBC.
Dar dacă s-ar elimina toate plasticele? Viața așa cum o știm este posibilă fără plastic?
Oamenii au folosit materiale asemănătoare plasticului de mii de ani. Dar materialul pe care îl cunoaștem cu toții astăzi este o invenție a secolului XX. După cel de-al Doilea Război Mondial, producția de materiale plastice sintetice pentru utilizare în afara armatei a luat amploare. De atunci, producția de plastic a crescut aproape în fiecare an, de la două milioane de tone în 1950 la 380 de milioane de tone în 2015. Dacă va continua în acest ritm, plasticul ar putea reprezenta 20% din producția de petrol până în 2050.
Sisteme sanitare în colaps
Astăzi, industria ambalajelor este de departe cel mai mare utilizator de plastic virgin. Dar, de asemenea, folosim plastic în multe moduri de durată mai lungă: se află în clădirile noastre, în transport și în alte infrastructuri vitale, în mobilier, electrocasnice, televizoare, covoare, telefoane, haine și nenumărate alte obiecte de zi cu zi.
Toate acestea înseamnă că o lume fără plastic este nerealistă. Dar dacă s-ar pierde brusc accesul la plastic? În spitale, pierderea ar fi devastatoare. „Imaginați-vă că încercați să conduceți o unitate de dializă fără plastic”, spune Sharon George, lector superior la Universitatea Keele, din Marea Britanie. Plasticul este folosit în mănuși, tuburi, seringi, pungi de sânge, tuburi de probă și multe altele. Potrivit unui studiu, o singură operație de amigdalectomie într-un spital din Marea Britanie poate duce la mai mult de 100 de bucăți separate de deșeuri de plastic. În timp ce unii chirurgi au susținut că plasticul de unică folosință este suprautilizat în spitale, în prezent multe articole medicale din plastic sunt esențiale și vieți ar fi pierdute fără ele. Unele articole de plastic de zi cu zi sunt, de asemenea, vitale pentru protejarea sănătății. Prezervativele și diafragmele se află pe lista de medicamente esențiale a Organizației Mondiale a Sănătății, iar măștile de față – inclusiv măștile chirurgicale și aparatele respiratorii pe bază de plastic, precum și măștile reutilizabile din pânză – au contribuit la încetinirea răspândirii virusului Covid-19. „O mască pe care o ai pentru Covid este legată de siguranța noastră și a celorlalți. Efectul dispariției materialului ar putea fi pierderea de vieți”, adaugă George.
Industria alimentară, grav afectată
Și sistemul alimentar ar suferi un impact major în lipsa plasticului. Folosim ambalaje pentru a proteja alimentele de deteriorare și pentru a le păstra suficient de mult pentru a ajunge la rafturile supermarketurilor, dar și pentru comunicare și marketing. „Nu îmi pot imagina cum plasticul ar putea fi înlocuit complet în industrie”, punctează Eleni Iacovidou, de la Universitatea Brunel, din Londra. Nu doar consumatorii ar trebui să-și schimbe obiceiurile – lanțurile de aprovizionare ale supermarketurilor sunt optimizate pentru vânzarea produselor ambalate și ar trebui revizuite. Între timp, mărfurile extrem de perisabile cu călătorii lungi între fermă și supermarket, cum ar fi sparanghelul, fasolea verde și fructele de pădure, ar putea ajunge să rămână lăsate pe câmp, neculese.
Pe de altă parte, dacă s-ar putea rezolva acele probleme legate de lanțul de aprovizionare, fructele și legumele ar putea fi vândute în vrac, dar ar fi nevoie să facem cumpărături mai des. Cercetările realizate de organizația de caritate pentru reducerea deșeurilor din Marea Britanie WRAP au descoperit că ambalajele din plastic prelungesc termenul de valabilitate al broccoli cu o săptămână, dar pentru mere, castraveți și cartofi, plasticul nu a făcut nicio diferență. În plus, cercetarea a constatat că risipa alimentară ar putea fi redusă prin vânzarea de fructe și legume în vrac.
Schimbarea ambalajelor din plastic ar avea efecte asupra mediului. În timp ce sticla are câteva avantaje, cum ar fi reciclarea la nesfârșit, un astfel de recipient de un litru poate cântări până la 800 grame în comparație cu unul din plastic, de 40 g. Când sticlele și borcanele mai grele trebuie transportate pe distanțe lungi, emisiile de carbon cresc și mai mult. Și dacă vehiculele în care sunt transportate nu conțin plastic, ele însele vor fi mai grele, ceea ce înseamnă și mai multe emisii. „Nu ar fi o sarcină imposibilă, dar trebuie să ne dedicăm timp pentru a o face și trebuie să reducem, de asemenea, din cantitatea de alimente pe care le mâncăm”, adaugă Iacovidou.
Schimbare majoră în modul în care ne îmbrăcăm
Dacă renunțăm la materialele de îmbrăcăminte sintetice, producția de bumbac ar trebui extinsă semnificativ. A trăi fără plastic ar necesita, de asemenea, o schimbare majoră în modul în care ne îmbrăcăm. În 2018, 62% din fibrele textile produse la nivel mondial au fost sintetice, fabricate din petrochimice. În timp ce bumbacul și alte fibre naturale, cum ar fi cânepa, ar fi înlocuitori buni pentru unele dintre haine, creșterea producției pentru a se potrivi cererii actuale ar avea un cost. Bumbacul crește deja pe 2,5% din terenurile arabile din întreaga lume, dar cultura reprezintă 16% din utilizarea insecticidelor, riscând sănătatea fermierilor și contaminând sursele de apă. Fără plastic, ar trebui să renunțăm la moda rapidă în favoarea articolelor mai durabile, pe care le putem purta din nou și din nou.
De asemenea, fără plastic am rămâne rapid fără pantofi. Înainte de apariția materialelor plastice sintetice pe scară largă, aceștia erau adesea confecționați din piele. Dar astăzi există mult mai mulți oameni pe Pământ și obținem mai multe perechi: 20,5 miliarde de perechi de încălțăminte au fost fabricate în 2020. „Nu am putea trece la pantofi din piele pentru fiecare persoană de pe planetă… pur și simplu nu este fezabil”, detaliază George.
Devastator pentru sistemul imunologic, neurologic, metabolic și cardiovascular
Avantajele unei lumi fără plastic ar fi, însă, asupra sănătății oamenilor. Transformarea petrolului și a gazelor în plastic eliberează gaze toxice care poluează aerul și afectează comunitățile locale. În plus, substanțele chimice adăugate în timpul producției de materiale plastice pot perturba sistemul endocrin, care produce hormoni care ne reglează creșterea și dezvoltarea. Două dintre cele mai bine studiate dintre aceste substanțe chimice care perturbă sistemul endocrin sunt ftalații, folosiți pentru a înmuia plasticul, care se găsesc și în multe produse cosmetice, și bisfenolul A, folosit pentru întărirea plasticului și utilizat în mod obișnuit în căptușeala cutiilor.
„Atunci când aceste substanțe chimice sunt folosite în ambalajele alimentelor, ele se pot scurge în alimente și pot ajunge în corpul nostru”, afirmă Shanna Swan, profesor de medicină și sănătate publică la Icahn School of Medicine din Mount Sinai, New York. Unii ftalați pot reduce producția de testosteron, reducând numărul de spermatozoizi și cresc problemele de fertilitate la bărbați. Dar efectele se extind și dincolo de fertilitate. „Amploarea influențelor potențial perturbatoare ale acestor substanțe este uimitoare – au fost legate de numeroase efecte adverse asupra sănătății în aproape toate sistemele biologice, nu doar în sistemul reproductiv, ci și în sistemul imunologic, neurologic, metabolic și cardiovascular”, scrie Swan în cartea sa, „Count Down”.
Aditivii, prezenți în variantele bio
Un studiu a constatat că înlocuirea materialelor plastice din combustibili fosili cu alternative bio ar putea necesita între 300 și 1650 de miliarde de metri cubi de apă (300-1650 de trilioane de litri) în fiecare an, ceea ce reprezintă între 3 și 18% din amprenta medie globală a apei, riscând securitatea alimentară. Cu toate acestea, fabricarea plasticului din plante nu ar rezolva neapărat problemele de sănătate care decurg din material. Deși cercetările pe această temă sunt rare, este posibil ca aditivi similari cu cei utilizați în materialele plastice convenționale să fie utilizați și în alternativele bio, spune Iacovidou. Acest lucru se datorează faptului că proprietățile de care au nevoie materialele sunt aceleași: „Dacă plasticul bio este amestecat cu deșeurile alimentare și compostat, orice se află în plastic intră în sistemul nostru alimentar. Este clar că înlocuirea unui material cu altul nu va rezolva toate problemele noastre generate de plastic”.
Există deja un impuls pentru a afla care materiale plastice sunt inutile, evitabile și problematice, mai multe țări, inclusiv SUA, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă și regiunea Insulelor Pacificului urmărind să le elimine treptat. (R.I.)