Studiu: Uiți un cuvânt? Strânge pumnul!Simpla mișcare de strângere a pumnului ar putea temporar sa îți schimbe modul în care funcționează creierul prin amplificarea memoriei, potrivit noilor cercetări.
Acest truc funcționează deoarece strângerea pumnului poate spori activitatea din creier pe partea opusa (dacă strângi pumnul drept, sporește activitatea emisferei cerebrale stângi). Așadar, dacă ești dreptaci, partea stângă a creierului codifica informația, în timp ce partea dreapta te ajuta sa iți regăsești amintirile, în timp ce la stângaci este invers. Interesant este ca cercetătorii au fost capabili sa arate ca prin strângerea strategica a pumnilor, oamenii au putut sa își îmbunătățească semnificativ memoria pe termen scurt.
Strângerea pumnului pentru îmbunatățirea memoriei de scurta durata
In cadrul studiului s-a cerut unui numar de 50 de studenti dreptaci sa memoreze o lista de cuvinte. Cei care au strans in mana dreapta o minge inainte de memorare si in mana stanga inainte de reamintire, si-au amplificat scorul de memorie cu 15% comparativ cu un grup de control.
Daca esti dreptaci si vrei sa incerci asta, ar trebui sa iti inclestezi pumnul drept cand ai nevoie sa memorezi ceva, ca un nume sau un numar de telefon. Apoi cand ai nevoie sa ti-l reamintesti, inclestezi pumnul stang. Acest truc a fost gasit ca declansand emotii, cu inclestarea pumnului drept ducand la emotii de tip “apropiere” controlate de emisfera stanga, precum fericirea sau furia, si inclestarea mainii stangi ducand la emotii “retragere” ca tristetea si nelinistea.
“Scurtcircuite” cerebrale vs adevăratele pierderi de memorie: care este diferența?
Daca ai ajuns la varsta mijlocie sau ai trecut de ea, s-ar putea sa fi observat ca memoria ta nu mai este la fel de agila cum era odata. Asa-numitele “clipe de uitare” ni se intampla tuturor… chiar si celor care sunt departe de a ajunge la anii de aur ai pensiei. Uiti unde ti-ai parcat masina, unde ti-ai pus cheile, uiti numele cuiva intalnit saptamana trecuta – toate aceste scenarii sunt parte din viata si sunt complet normale.
Intre timp, “scurtcirtcuitele” cerebrale, sau cum le numesc neurologii, “schimbari maladaptive ale activitatii cerebrale”, sunt acele momente “uups” cand faci o greseala cu adevarat evidenta. Acestea intervin deoarece creierul tau percepe in acest timp multe dintre sarcinile zilnice ca tipare mentale si ar putea reveni la reteaua cerebrala activata implicit (default mode network – DMN), partea creierului tau responsabila de gandurile tale focalizate interior, cum ar fi visatul cu ochii deschisi.
Aceasta poate fi o problema intrucat aceasta retea implicita intra in concurenta, intr-un sens, cu alte arii cerebrale pentru resurse si pentru ca tu sa duci la indeplinire o sarcina ce necesita atentie focalizata, creierul tau trebuie sa o inhibe .
Deci daca creierul tau ia “o pauza” in timpul unei sarcini care cere deplina ta atentie, este probabil sa intervina un scurtcircuit cerebral, precum trimiterea unui e-mail important persoanei gresite. Din fericire, impulsurile caracteristice retelei implicite sunt de obicei foarte scurte, si odata ce ai realizat ca ai facut o greseala, este foarte probabil ca si creierul tau sa intre in suprasarcina si sa corecteze greseala. Pe de alta parte, schimbarile in functia memoriei tale ar putea fi un semn ca acuitatea creierului tau este intr-un declin treptat – si este timpul ca sa faci pasi in directia protejarii si restaurarii functiei tale cognitive. Cum poti sa faci diferenta?
Deci daca creierul tau ia “o pauza” in timpul unei sarcini care cere deplina ta atentie, este probabil sa intervina un scurtcircuit cerebral, precum trimiterea unui e-mail important persoanei gresite. Din fericire, impulsurile caracteristice retelei implicite sunt de obicei foarte scurte, si odata ce ai realizat ca ai facut o greseala, este foarte probabil ca si creierul tau sa intre in suprasarcina si sa corecteze greseala. Pe de alta parte, schimbarile in functia memoriei tale ar putea fi un semn ca acuitatea creierului tau este intr-un declin treptat – si este timpul ca sa faci pasi in directia protejarii si restaurarii functiei tale cognitive. Cum poti sa faci diferenta?
Creierul tau nu ar trebui sa se simta cetos tot timpul si nici nu ar trebui sa experimentezi episoade de uitare care sa fie asa de severe, incat sa interfereze cu abilitatea ta de a functiona normal. Chiar si pierderea usoara de memorie pare sa fie legata de prezenta aceluiasi tip de deteriorare vazut in cazurile mai serioase de declin cognitiv. Aceste usoare schimbari in functia ta cognitiva – odinioara crezandu-se ca ar fi un semn “normal” de imbatranire – este de fapt unul dintre primele semne de dementa senila, inclusiv boala Alzheimer [studiu]. Deci daca observi ca mintea ta nu mai este asa de ascutita pe cat era inainte, nu ignora faptul – ia masuri pentru a inversa sau cel putin a minimaliza deteriorarea in continuare.
Vrei să dai un impuls memoriei tale? 4 acțiuni recomandate
Încleștarea pumnilor ar putea merge temporar pentru a da memoriei un impuls rapid pe o perioadă scurtă, dar ce facem cu strategiile pe termen lung de amplificare a memorie și sănătății creierului? Adoptarea strategilor care urmează ar putea da un impuls sănătos puterii tale cerebrale, te-ar putea ajuta sa te menții sănătos mental și în cele din urma te-ar putea face chiar mai deștept (!!).
1. Exercițiul fizic
Exercitiul fizic incurajeaza creierul sa lucreze la capacitate optima prin stimularea celulelor nervoase sa se multiplice, intarindu-si interconectarile si protejandu-le de deteriorari. In timpul exercitiilor, celulele nervilor elibereaza proteine cunoscute ca factori neurotrofici. Unul in special, numit factor neurotrofic derivat cerebral (brain-derived neurotrophic factor – BDNF), declanseaza numeroase alte substante care favorizeaza sanatatea neuronala, si aduce beneficii directe functiilor cognitive, inclusiv invatarii.
Un studiu din 2010 pe primate si publicat in revista Neuroscience [sursa] a mai dezvaluit ca exercitiul regulat nu doar imbunatateste fluxul sanguin catre creier, ci mai si ajuta maimutele sa invete sarcini noi de doua ori mai repede decat maimutele ce nu faceau miscare, un beneficiu despre care cercetatorii cred ca ar fi valabil si pentru oameni. Pentru a obtine maximum din sedintele tale de miscare, este recomandat un program cuprinzator care combina exercitii de inalta intensitate cu antrenamentul de intarire precum si extensiile si exercitiile de baza.
Un studiu din 2010 pe primate si publicat in revista Neuroscience [sursa] a mai dezvaluit ca exercitiul regulat nu doar imbunatateste fluxul sanguin catre creier, ci mai si ajuta maimutele sa invete sarcini noi de doua ori mai repede decat maimutele ce nu faceau miscare, un beneficiu despre care cercetatorii cred ca ar fi valabil si pentru oameni. Pentru a obtine maximum din sedintele tale de miscare, este recomandat un program cuprinzator care combina exercitii de inalta intensitate cu antrenamentul de intarire precum si extensiile si exercitiile de baza.
2. Vitamina B12
Ceata mentala si problemele cu memoria sunt doua dintre avertismentele de deficienta de vitamina B12. Vitamina B12, sau mai degraba lipsa acesteia, este un factor decisiv pentru viitorul sanatatii tale mentale iar cercetari recente au reintarit importanta acestei vitamine pentru pastrarea unei minti ascutite pe masura ce imbatranesti. Potrivit ultimelor cercetari, oamenii cu nivel inalt de markeri (indicatori) pentru deficienta de vitamina B12 aveau o mai mare probabilitate de a avea scoruri scazute la testele cognitive, ca si un volum total cerebral mai mic [sursa], ceea ce sugereaza ca lipsa acestei vitamine ar putea contribui la micsorarea creierului.
3. Somn adecvat
Procesul de crestere, cunoscut ca plasticitate, se crede ca sta la baza capacitatii creierului de a controla comportamentul, inclusiv invatarea si memoria. Plasticitatea intervine atunci cand neuronii sunt stimulati de evenimente sau informatii din mediu. Totusi somnul si lipsa acestuia modifica exprimarea catorva gene si produse ale acestora care ar putea fi importante pentru plasticitatea sinaptica. Mai mult, anumite forme de potentare pe termen lung, un proces neural asociat cu stabilizarea invatarii si amintirilor, poate fi obtinut in somn, sugerand ca respectivele conexiuni sinaptice sunt intarite pe cand tragi un pui de somn.
Cercetarile facute la Harvard indica faptul ca oamenii au o probabilitate cu 33% mai mare de a deduce legaturi intre idei indepartate dupa somn, dar putini realizeaza ca performanta lor de fapt s-a imbunatatit. Somnul se mai stie ca iti amplifica memoria si te ajuta sa “exersezi” si sa iti imbunatatesti performantele in ce priveste talentele care iti pun provocari. De fapt o singura noapte de dormit doar 4-6 ore poate avea impact asupra capacitatii tale de a gandi clar a doua zi. Daca vrei o crestere rapida a capacitatii creierului tau, o motaiala la amiaza ofera una dramatica si reface puterea cerebrala la adulti [sursa].
Cercetarile facute la Harvard indica faptul ca oamenii au o probabilitate cu 33% mai mare de a deduce legaturi intre idei indepartate dupa somn, dar putini realizeaza ca performanta lor de fapt s-a imbunatatit. Somnul se mai stie ca iti amplifica memoria si te ajuta sa “exersezi” si sa iti imbunatatesti performantele in ce priveste talentele care iti pun provocari. De fapt o singura noapte de dormit doar 4-6 ore poate avea impact asupra capacitatii tale de a gandi clar a doua zi. Daca vrei o crestere rapida a capacitatii creierului tau, o motaiala la amiaza ofera una dramatica si reface puterea cerebrala la adulti [sursa].
4. Optimizeza-ti nivelul de vitamina D
Receptorii activati ai vitaminei D sporesc cresterea nervilor in creier, si cercetatorii au localizat si caile pentru vitamina D in hipocamp si cerebel, zone care sunt implicate in planificarea, procesarea de informatie si formarea de noi memorii. La adultii in varsta, cercetarile au aratat ca nivelul mic de vitamina D este asociat cu functionarea slaba a creierului, iar nivelul inalt ar putea tine in buna stare mentala pe batrani.. [sursa]
Expunerea corespunzatoare la soare mai ales in timpul verii este tot ce trebuie pentru a-ti mentine nivelul unde trebuie ca sa ai o sanatoasa functionare a creierului asigurand rezerve pentru perioadele mai “innorate”
Prea mult zahăr, de asemenea, este dăunător pentru sănătatea creierului tău pe termen lung
Nici o discutie despre sanatatea creierului nu ar fi completa fara a discuta despre importanta unei diete adecvate, sanatoase si cu asta vine atentia mare acordata limitarii cantitati de fructoza si alte zaharuri.
Un studiu UCLA publicat anul trecut a fost primul care sa arate cum o dieta constanta cu mari cantitati de fructoza poate deteriora memoria si capacitatea de invatare . Cobaii hraniti cu sirop de fructoza au manifesatat o afectare severa a abilitatilor lor cognitive – ei se straduiau sa isi aminteasca drumul prin labirint. Erau lenti si creierele lor aratau un declin al activitatii sinaptice. Celulele lor cerebrale aveau probleme in a trimite semnale unele altora, perturband abilitatea cobailor de a gandi clar si a-si reaminti traseele pe care ei le invatasera cu sase saptamani inainte.
Un studiu UCLA publicat anul trecut a fost primul care sa arate cum o dieta constanta cu mari cantitati de fructoza poate deteriora memoria si capacitatea de invatare . Cobaii hraniti cu sirop de fructoza au manifesatat o afectare severa a abilitatilor lor cognitive – ei se straduiau sa isi aminteasca drumul prin labirint. Erau lenti si creierele lor aratau un declin al activitatii sinaptice. Celulele lor cerebrale aveau probleme in a trimite semnale unele altora, perturband abilitatea cobailor de a gandi clar si a-si reaminti traseele pe care ei le invatasera cu sase saptamani inainte.
Cercetatorii au concluzionat ca o dieta bogata in fructoza dauneaza creierului, ca si restului corpului. Deci daca vrei sa te asiguri ca memoria iti ramane ascutita pe masura ce imbatranesti, invatarea trucului cu inclestarea pumnului este o noua optiune. Dar pe termen lung, asigura-te ca mananci o dieta alimentara sanatoasa, aceasta fiind cheia pentru o impecabila sanatate a creierului.