default-logo

Post-scriptum la întâmplările zilei

S. O. S.! – Roșia Montană!

S-a pus iarăși pe tapet – și s-a scos, implicit, la mezat – Roșia Montană. Cu munții ei, cu moții ei (cu morții ei!) cu legendele lor, cu viața lor. E un vierme neadormit care macină încontinuu, de 30 de ani, creierul guvernanților noștri, indiferent de culoarea politică. Și mai este un spirit treaz în moții Apusenilor, care, simțind primejdia, ridică totdeauna oamenii la revoltă. Partidele, când sunt în preajma alegerilor, manifestă alături de roși-montanieni pentru păstrarea nealterată a locurilor sfinte (bogate, da, bogate, dar sfinte!). Cum se văd cu sacii-n căruță, întorc foaia: nu putem să pierdem această uriașă (exagerare!) bogăție, suntem săraci, avem nevoie de investiții și investitori, lapte și miere vor curge pentru moți pe toate văile (alături de pâraiele de cianură!) și – așa și pe dincolo, c-o fi, c-o păți… – încheie, când pe față, când pe dos, tratate înrobitoare pentru români; șpaga lor fiind asigurată, conform dictonului: după noi, potopul!. (În paranteză fie spus, pandant dureros la Roșia Montană, se acționează pe ascuns la vinderea altei bogății naționale strategice, sarea – soră geamănă cu grafitul, alt element strategic, în valoroasele noastre saline). 

Intră, apoi, în scenă orchestra televiziunilor așa-zise independente; dezacordată, după interesele dirijorului. Acum vreo două-trei zile, asta aveau pe tapet televiziunile: Roșia Montană – ce facem cu ea? Situație delicată, în agravare galopantă. Dosarul amplului situ istoric Roșia Montană se află (fusese înaintat de un partid în căutare de popularitate) pe masa UNESCO pentru a primi avizare de a fi inclus sub puterea legilor ocrotitoare ale acestei instituții mondiale – eveniment ce se apropie cu viteză cosmică. Derută totală între guvernanți și-n așa-zisa opinie publică reflectată de televiziuni. Ce-i de făcut? Să se înainteze (de către guvern, desigur) cerere (plângere!) de retragere a dosarului de pe masa UNESCO? (și vom vedea, apoi, cum vom ciopârți aurul!). Ar cam fi de râsul curcilor; dar tare mi-e teamă că așa va fi. O televiziune de știri, serioasă, de altfel, îl consulta chiar pe primarul comunei Roșia Montană; acesta, apărător până ieri al năpăstuitei zone, acum o dă la-ntors: ar trebui să mai vedem, să mai reflectăm, terenul propus spre conservare UNESCO a fost trasat undeva, într-un birou la Ministerul Culturii, pe noi nu ne-a întrebat nimeni etc. etc. 

În situația că zona propusă rămâne sun tutela UNESCO, țara va trebui să plătească 4 miliarde de dolari (la câte miliarde înghite Cîțu! risipindu-le!) firmei Gold Corporation – și, din nou, etc. etc. În vârtejul vorbelor de clacă, s-a emis și ideea, dorită sincer salvatoare: Cum să facem să nu plătim 4 miliarde de dolari, să avem și investiții și zonă protejată? Nimeni n-a știut să răspundă. De undeva, ascuns după un reflector, mustăcea fabulistul Alecu Donici: racul… broasca… și o știucă

Nu știu ce fel de bibliografie vor fi consultat toți acești consultanți de piei de cloșcă (îl exclud pe realizatorul emisiunii, care, făcând oficiul de gazdă, trebuia să respecte opiniile preopinenților; totodată, îl felicit pe această cale pentru onoranta distincție „Credință și loialitate”, primită, recent, de Ziua Ziaristului Român, 28 iunie, din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România). Le reamintesc, bravilor combatanți, un document din „Jurnalul Militar”, care circulă (și) pe internet. În ziua de 22 iunie 2021, în această publicație a apărut un articol cu titlul: „Avertisment din partea SUA la adresa României: „Ori gaze de șist și Roșia Montana ori vă izolăm și vă paște războiul”, semnat de George Friedman. „Politologul evreu american George Friedman – subliniază „Jurnalul Militar” – este unul dintre acei analiști pe care îi ascultă liderii politici și militarii de la Washington. Director al Stratfor, una din cele mai influente agenții de analiză din SUA (…) George Friedman îi avertizează pe români: „ori puneți țara la bătaie și ne dați gazele de șist și aurul de la Roșia Montana, ori veți avea soarta lui Ceaușescu. Da, efectele asupra mediului sunt grave, dar ăsta e prețul pe care trebuie să-l plătiți” – scrie Național.ro. (…) „Americanii vin aici să facă bani…. Trebuie să vă târguiți, dar odată încheiat târgul, să vă țineți de el”. (…) „Gazele de șist sunt o armă care poate fi folosită pentru a evita războiul. / Rusia controlează Europa prin gaze. Aveți nevoie de resurse alternative, iar România e cea mai bogată în astfel de resurse. De aceea americanii sunt atât de interesați de resursele voastre. (…) Gazele de șist limitează influența rusească. Oricât de mult ar putea afecta mediul, el oferă o soluție geopolitică. În situația actuală a României, ar fi iresponsabil să nu luați în considerare exploatarea gazelor de șist. (…) Riscul ecologic e real, riscul geopolitic e și mai real. (…) Pericolul ca România să se întoarcă la perioada când era izolată de toată lumea, ca în timpul lui Ceaușescu, trebuie luat în considerare”. 

…Iată ce trebuia luat în considerare de către preopinenți noștri, care trec de la o televiziune la alta ca peștii dintr-un bazin în altul, obșnuiți cu schimbarea apei. Sigur, cele de mai sus nu reprezintă, doamne ferește! un punct de vedere oficial, al Administrației SUA. Dar, știind puterea presei în lumea puterii, bravii noștri preopinenți ar fi trebuit să cunoască și să comenteze acest document bibliografic; măcar ca de la gazetar la gazetar, ca de la analist la analist, dacă tot se încoronează cu acest titlu. 

                                                                  Ion Andreiță / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.