Foarte interesante şi întortochiate sunt căile istoriei. În manualele şcolare şi cărţile de istorie generală se prezintă debutul revoluţiei române de la 1848, odată cu mitingul protestatarilor moldoveni de la hotelul „Petesburg” din martie 1848. Petiția-proclamațiune cuprindea 35 de puncte și a fost redactată, de catre Vasile Alecsandri, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iași, cu știrea domnitorului Mihail Sturza, în data de 27 martie. Această „petițiune a boierilor și notabililor moldoveni” avea un caracter moderat datorită atitudinii rezervate a principelui Sturza, care era presat de prezența trupelor ruse la graniță. Simțind pericolul unei mișcări și în Moldova, sub influența celor de afară, domnitorul însuși le-a cerut petiția. Cu toate că memoriul lor nu cuprindea decât reforme moderate, mai mult de ordin administrativ și cultural, în conformitate cu Regulamentul Organic, domnitorul l-a folosit bineînţeles ca pretext pentru arestarea capilor mișcării. Revoluţia română din Muntenia a început pe 9 iunie 1848, ca urmare a adunării de la Islaz, care a ales un guvern provizoriu revoluţionar. În Transilvania s-a încetăţenit ideea că revoluţia română din principat a început la Blaj. La 18/30 aprilie 1848, in Duminica Tomii, a avut loc, la Blaj, o prima adunare a romanilor transilvaneni, în cadrul căreia s-a hotărât organizarea, în luna mai a aceluiaşi an, a unei Mari Adunări Naţionale.
Paradoxal, realitatea istorică e alta.Revoluţia română de la 1848 din Ardeal, Muntenia sau Moldova a izbucnit pe actuala rază a municipiului Cluj-Napoca, în cartierul, pe atunci, satul Mănăştur. Întâlnirea din casa parohială a Bisericii greco-catolice de la Cluj–Mănăştur, din noaptea de 27 spre 28 martie 1848 (stil vechi), a tinerilor revoluţionari români: Ioan Buteanu, Florian Micaş (avocat în Cluj), Ioan Suciu, Iosif Hodoş, Oprea Moroianu (cancelişti la guberniul Transilvaniei, în Cluj), Alexandru Bătrâneanu, şi Alexandru Papiu Ilarian, au redactat primul proiect de program cunoscut al Revoluţiei Române. Majoritatea punctelor stabilite în acest proiect au fost incluse în Petiţia naţiunii române, adoptată pe „Câmpul Libertăţii” de la Blaj din 3/15 Mai 1848 şi apoi înaintată Dietei Transilvane. Printre altele se cerea drepturi politice pentru români, recunoaşterea bisericii ortodoxe ca religie receptă, egalitate în faţa legii, plata impozitelor de către toţi cetăţenii, folosirea limbii române în administraţie, şcoală românească de stat şi confesională, desfiinţarea rangurilor nobiliare, libertatea presei şi emanciparea ţăranilor români de sub stăpânirea grofilor. La o lună de la întâlnirea din cartierul Mănăştur, în noaptea de 26 spre 27 aprilie, fruntaşul revoluţionar român Florian Micaş este arestat în Cluj. O parte din tinerii întruniţi la casa parohială au fost arestaţi de nobili, alţii care au devenit tribuni ai lui Avram Iancu fiind executaţi: vezi cazul lui Alexandru Bătrâneanu. Pe casa parohială din cartierul Cluj-Mănăştur a fost dezvelită la data de 14 mai 1998, o placă comemorativă care a trecut recent printr-un proces de cosmetizare, motiv pentru care a și fost resfințită cu această ocazie în data de 14 martie 2019. Este interesant cum prima manifestare a revoluţiei române de la 1848 s-a desfăşurat la o casă parohială greco-catolică din Cluj-Mănăştur. Tinerii revoluţionari ardeleni influenţaţi de izbucnirea revoluţiei din Paris şi Viena s-au mobilizat înaintea colegilorlor din Moldova şi Muntenia. Întrunirea acestor tineri revoluţionari ardeleni a creionat platforma ideologică a revoluţiei române de la 1848. Din păcate pentru memoria şi lupta lor autorităţile locale au făcut destul de puţin. Anul acesta, municipalitatea locală a organizat un ceremonial religios şi istoric de omagiere a luptei acestor tineri pentru democraţie şi libertate în Europa, la casa parohială din cartierul Mănăştur, care aparţine acum de parohia ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”.
Ionuţ Ţene / UZPR