◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Convorbiri jurnalistice

„Cred în puterea presei. Jurnaliştii trebuie să aibă încredere şi eu zic că îşi pot găsi cititorii, ascultătorii, sau privitorii, dar trebuie ca ei înşişi să fie bine pregătiţi. Cred în această meserie, în această breaslă şi cred că jurnalistul nu piere”, e mesajul încrezător transmis jurnaliştilor de preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Doru Dinu Glăvan. Jurnalistul a participat marţi, 19 martie la o întâlnire cu ziariştii, organizată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Au fost aproape două ore de „Convorbiri jurnalistice”. S-a vorbit despre presa din perioada interbelică, despre actualul jurnalism, dar şi despre problemele şi provocările cu care se confruntă cei care lucrează în mass-media.

Incursiune în lumea presei maramureşene

Evenimentul a debutat cu intonarea imnului jurnaliştilor. Au urmat discursurile invitaţilor, întâlnirea fiind moderată de preşedintele UZPR, filiala Maramureş, Adrian Marchiş, corespondent Radio România Actualităţi. „Acum vorbim noi despre noi, jurnaliştii, despre noi înşine şi prin asta să marcăm cei 100 de ani de existenţă ai UZPR din România şi să facem o incursiune a presei din Maramureş”, a rostit jurnalistul Adrian Marchiş. Despre această meserie a adus în discuţie câteva aspecte şi directorul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu” din Baia Mare, Teodor Ardelean.
„Eu am început viaţa profesională în 1972, ca ziarist la Zalău. Foarte repede, după câteva luni a venit în vizită Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Am simţit că suntem o breaslă şi că avem şi noi dreptul să ne exprimăm într-un fel sau altul. Viaţa mea e marcată de acest spirit jurnalistic. Toată filozofia mea de viaţă e filozofia ziaristică”, a spus Teodor Ardelean.
A urmat o incursiune în lumea presei de altădată. Prof. Ioan Ardeleanu-Pruncu a amintit câteva repere importante ce marchează existenţa presei din Maramureş. „Şi eu am fost şi am rămas îndrăgostit de această splendidă meserie, cea de ziarist. Am început prin a fi colaborator la diferite ziare din Sighet. Când nu au mai fost ziare la Sighet am ajuns la cele din Baia Mare. Am lucrat o perioadă în redacţie la Pentru socialism. Am reuşit să fac o lucrare care să le fie de folos celor din domeniu, «Maramureşul: ziare şi ziarişti – de la începuturi şi până în 1945». Presa în Maramureş a apărut târziu, după Unire. Cauza e aceeaşi: filtrul administraţiei de la acea vreme care nu avea niciun interes să aprobe iniţierea vreunei publicaţii româneşti. În 1934 s-a format o Asociaţie a Presei care a avut un rol deosebit. A fost prima formă care a coagulat presa din Maramureş, a adunat toţi zia­riş­tii, au organizat o mulţime de activităţi deosebit de importante pentru Maramureş”, a precizat Ioan Ardeleanu-Pruncu.

„Presa scrisă nu va dispărea, cred într-un miracol”

De la presa din perioada interbelică s-a ajuns şi în vremurile actuale. Ziaristul şi scriitorul Gheorghe Pârja a semnalat că marea dilemă e legată de cititorii care vor mai fi interesaţi de presă. „Marea dramă e cititorii care vin. Este dezastru spre ce se îndreaptă lumea. Spre o blocare. Se scoate literatura română din şcoala gimnazială. Anul trecut s-a dat o directivă prin care să nu se mai folosească manual de limba română, ci comunicare. Sunt tot felul de scheme, literatura nu se mai învaţă. Nu e bine şi nu e doar la noi. Eu vorbesc de recrutarea cititorilor, de unde ne vin urmaşii, şi la privitori. Povestea e că presa s-a despărţit de cultură. Ce facem cu toată povestea noastră? Cine vine din urmă să ne citească?”, e semnalul de alarmă tras de Gheorghe Pârja.
Pe de altă parte, o altă problemă e cea referitoare la dependenţa financiară. „Cealaltă dramă e cenzura economică. Involuntar eşti dependent. Cenzura aceasta economică e crudă, neiertătoare”, a mai spus Gheorghe Pârja. Cu toate acestea, ziaristul susţine că presa scrisă nu va dispărea. “Eu cred în presa scrisă, cred într-un miracol. Am avut şansa de a ieşi în lumea civilizată. Am văzut într-un local din America ziare. Apoi am văzut ziare, în München, în aeroport. Cred într-un miracol, altfel nu se poate. Cum noi ne-am adaptat acestor vremuri care ne-au luat prin surprindere, generaţia tânără va trebui să găsească formule pentru a se adapta la lumea aceasta care să nu o scoată de pe scenă. Nu-i de disperat. Cei tineri să aveţi suficientă atenţie, să urmaţi lucrurile bune şi mai ales să vă adaptaţi, să vă rostogoliţi după lumea care vine”, a concluzionat Gheorghe Pârja.
Un mesaj pozitiv a venit şi din partea consilierului judeţean, Gheorghe Mihai Bârlea. „Despre presă se spune că e a patra putere în stat. яндекс Pe bună dreptate. E nevoie de presă. Nu mai poate fi disociată viaţa indivizilor şi nici a societăţii de relaţia cu presa. Aici cam târziu s-a trezit presa în limba română. Sunt circumstanţe atenuante. Privind în trecut, nu mai avem ce să schimbăm, dar putem să analizăm, să configurăm. Presa de acum trece prin aceleaşi probleme ca şi cartea. Ziaristul trebuie să fie un om informat, instruit. Contează capitalul de încredere pe care îl are cititorul. E un lucru ce ţine şi de deontologie şi de responsabilitatea ziaristului. Se clatină încrederea în marile instituţii ale statului, trăim o perioadă tumultuoasă de metamorfoze în toate zonele. Jurnalismul e o meserie vocaţională. Poţi să fii inginer şi să fii un ziarist extraordinar. Sau poţi să absolvi zece facultăţi de jurnalism şi să fii un ziarist mediocru. Sunt un om care ştiu să preţuiesc presa şi ziaristul, indiferent că e vorba de presa scrisă sau televiziune”, a declarat conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea.

„Jurnaliştii să aibă încredere…”

La rândul său, preşedintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, este de părere că, deşi nu există prea multă nădejde în viitorul roz al presei, ziariştii trebuie să-şi păstreze curajul de a merge înainte. „Pre­sa noastră e una pe care nu o poţi neglija, trebuie să o cunoşti şi să ai discernământ. Ce se întâmplă cu urmaşii generaţiilor noastre? Nu avem prea multă nădejde, de vreme ce educaţia lipseşte. Şcoala a degenerat pentru că fiecare ministru care a venit a avut ambiţia să aducă ceva nou. Şcoala nu mai e şcoala aceea pe care o ştim. Jurnaliştii să aibă încredere…”, a afirmat preşedintele UZPR.
A fost o primă întâlnire a ziariştilor sub egida UZPR, dar astfel de întâlniri se doresc să fie continuate. În plus, se intenţionează extinderea ţintei de adresabilitate în sensul de a participa nu numai jurnalişti, ci şi publicul larg care să afle mai multe detalii despre acest domeniu.
„Ce s-a întâmplat aici cred că ar fi trebuit să se întâmple cu o sală de 300-400 de oameni. Nu pentru noi sunt aceste discuţii. Luându-ne după modelul Convorbirilor literare, cred că trebuie să avem astfel de convorbiri, dar nu între noi, ci să mergem la marele public care să afle că breasla aceasta e alcătuită din oameni dotaţi, inteligenţi, dornici, să dea o mână de ajutor ca societatea să o ducă altfel. Trebuie să arătăm ce valoroasă e breasla. O breaslă care se află ca într-un codru unde sunt şi uscături. Deontologie e un cuvânt aproape prohibit pentru că e greu să apreciezi care jurnalist e mai altfel decât celălalt. Uneori invidia umană loveşte în ceea ce ar trebui să fie. În plus, ţintele politice conduc la distorsionarea presei”, a punctat Doru Dinu Glăvan. În prezent, UZPR numără cam 3.000 de membri. Pentru viitor se intenţionează să fie realizate mai multe proiecte.
„Sub autoritatea Uniunii se pot face multe proiecte, poţi să le accesezi, poţi să câştigi notorietate, credibilitate, te poţi afirma că faci ceva de utilitate publică şi poţi să ajungi să câştigi nişte bani. Trebuie să faci ceva. Şi treaba aceasta o putem face prin filiale”, a explicat Doru Dinu Glăvan.

Camelia Tocaci

graiul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *