◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

„Jurnalism sub supraveghere”. Conferință globală a UNESCO, de Ziua Mondială a Libertății Presei

În perioada 2-5 mai 2022, UNESCO, împreună cu Republica Uruguay, vor găzdui Conferința Globală pentru celebrarea Zilei Mondiale a Libertății Presei, în format hybrid, dar cu ambiția de a avea cea mai mare participare posibilă. Conferința va reuni factori de decizie relevanți, jurnaliști, reprezentanți ai mass-media, activiști, manageri de securitate cibernetică, cercetători în inteligență artificială și experți juridici din întreaga lume, pentru a explora impactul erei digitale asupra libertății de exprimare și a siguranței jurnaliştilor, accesul la informație și intimitate.

Ediția din acest an se va concentra pe tema „Jurnalism sub supraveghere”, pentru a evidenția modul în care evoluțiile recente în mijloacele tehnologice de monitorizare și supraveghere afectează jurnalismul și libertatea de exprimare. Conferința va produce o declarație care stabilește problemele discutate pe parcursul programului și va oferi repere și recomandări de urmat.

 Supravegherea criticilor puterii duce la detenție arbitrară, tortură și crime

Modelele de afaceri digitale și dezvoltarea de noi tehnologii de supraveghere și colectarea și păstrarea datelor la scară largă prezintă riscuri în ceea ce privește represaliile împotriva lucrătorilor media și a surselor acestora, afectând astfel exercițiul liber al jurnalismului. Recentul document de discuție al UNESCO World Trends Report Insights, „Threats that Silence: Trends in the Safety of Journalists”, subliniază faptul că supravegherea și hackingul compromit protecția surselor jurnaliştilor, după cum au ilustrat recent organizațiile de investigare și de verificare a faptelor, după care experții ONU în drepturile omului au cerut tuturor statelor să impună un moratoriu global asupra vânzării și transferului de tehnologie de supraveghere, până când vor fi puse în aplicare reglementări care să asigure că o astfel de tehnologie este în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului. Conferința va lua în discuție, de asemenea, modul în care aceste evoluții afectează drepturile la libertatea de exprimare, accesul la informații, protecția datelor și confidențialitatea, analizând aspecte legate de big data, cum ar fi transparența companiilor de internet, amprenta digitală, păstrarea datelor, tehnologii de recunoaștere facială și etica inteligenței artificiale.

Evoluțiile tehnologice recente în supravegherea digitală, cum ar fi sofisticarea și nedetectabilitatea tot mai mare a programelor malware și spyware și utilizarea tot mai mare a acestora împotriva jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului pun în pericol jurnalismul liber și independent. Supravegherea poate expune informațiile culese de jurnaliști, inclusiv de la avertizori, și încalcă principiul protecției surselor, care este universal considerat o condiție prealabilă pentru libertatea presei și este consacrat în Rezoluțiile ONU. Supravegherea lucrătorilor mass-media poate pune în pericol, în plus, o investigație jurnalistică, precum și poate avea un impact asupra siguranței jurnaliștilor, inclusiv prin dezvăluirea de informații private sensibile care ar putea fi utilizate pentru hărțuirea judiciară arbitrară sau pentru hărțuirea și atacarea unui lucrător media. Raportorul Special al ONU pentru promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare a prezentat constatări și preocupări cu privire la supraveghere și drepturile omului, menționând că „supravegherea persoanelor – adesea jurnaliști, activiști, persoane din opoziție, critici și alții care exercită dreptul lor la libertatea de exprimare – s-a demonstrat că duce la detenție arbitrară, uneori la tortură și posibil la crime extrajudiciare”. Între 2011 și 2021, Comitetul pentru Protecția Jurnaliştilor (CPJ) a înregistrat zeci de incidente în care jurnaliştii au fost vizaţi de spyware. Această constatare a fost susținută de jurnalismul de investigație și organizațiile de verificare a faptelor, care au raportat că sute de jurnaliști au fost selectați ca ținte.

Dreptul la intimitate a fost recunoscut de mult timp ca un drept fundamental al omului de instrumentele internaționale, cum ar fi Declarația Universală a Drepturilor Omului, și este atât un drept în sine, cât și un factor care stă la baza altor drepturi, cum ar fi libertatea de exprimare. Fără intimitate, persoanele (inclusiv jurnaliştii şi sursele lor) sunt împiedicate să primească şi să împărtăşească informaţiile pe care le doresc, să-şi formeze propriile opinii şi să se exprime liber, fără teama de represalii. În plus, confidențialitatea este o condiție prealabilă pentru ca jurnaliștii să-și facă munca în furnizarea și asigurarea accesului nostru la informații bazate pe fapte și de încredere. Prin relatările lor cu privire la probleme precum acțiunile nelegale guvernamentale, corupția și abuzurile drepturilor omului, jurnaliștii și lucrătorii mass-media contribuie la consolidarea democrației și a răspunderii. În acest demers, confidențialitatea este o necesitate pentru a comunica în siguranță cu sursele, a primi informații confidențiale, a investiga probleme sensibile și pentru a garanta siguranța jurnaliștilor înșiși.

Colectarea ilegală a datelor periclitează anchetele de presă

În timp ce supravegherea digitală reprezintă amenințări deosebit de grave pentru lucrătorii mass-media, apărătorii drepturilor omului și activiștii, utilizatorii de internet, în general, sunt vulnerabili la monitorizarea în moduri care le amenință libertatea. de exprimare şi autonomie personală. Dependența crescută de serviciile digitale înseamnă, de asemenea, că un număr tot mai mare de platforme online au adoptat un model de „confidențialitate pentru servicii”, prin care cetățenii deseori împărtășesc fără să știe informații și date private în schimbul serviciilor gratuite. Datele indivizilor lasă în urmă o „amprentă digitală” care poate fi gestionată și analizată în timp real sau ex-post de către actori ostili și ilegitimi. Mai mult, datele deținute de companiile de internet și de supraveghere cibernetică despre viețile personale pot fi obținute de autoritățile statului prin legi obligatorii privind păstrarea datelor sau prin hacking guvernamental. Supravegherea teritorială bazată pe AI și jurnalismul algoritmic sunt alte evoluții care amenință exercitarea liberă a jurnalismului. Costurile reduse ale supravegherii digitale și instrumentele sofisticate înseamnă că operațiunile de supraveghere ilegale întreprinse de actori guvernamentali sau privați pot fi mai ample, disproporționate, mai invazive și mai durabile decât oricând, fără ca cetățenii să le cunoască sau să se poată apăra. Există un impuls global tot mai mare care încurajează mai multă transparență în ceea ce privește modul în care companiile de internet exploatează datele cetățenilor, modul în care acestea sunt utilizate în scopuri de marketing și modul în care informează modelele predictive și inteligența artificială. Mai multă transparență în ceea ce privește datele cu caracter personal ar putea ajuta, de asemenea, să înțelegem ceea ce se colectează despre jurnaliști, inclusiv atacurile online împotriva acestora, și ce se poate face pentru a rezolva aceste probleme. Un posibil remediu pentru abordarea acestor deficiențe este setul de principii al UNESCO pentru a spori transparența companiilor cu platforme de internet, care va fi discutat ca o cale suplimentară pentru a înțelege ce date sunt colectate și ce impact au acestea asupra siguranței jurnaliștilor. În plus, UNESCO a dezvoltat primul instrument normativ global al Națiunilor Unite privind etica IA, bazat pe respectarea, protecția și promovarea drepturilor omului și, inter alia, solicitând garanții adecvate pentru a proteja dreptul la viață privată în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv abordarea preocupări precum supravegherea.

Există o conștientizare și o mobilizare tot mai mare a cetățenilor, lucrătorilor media și organizațiilor, care fac eforturi pentru a revendica confidențialitatea și proprietatea datelor, precum și pentru a oferi resurse pentru a ajuta oamenii să-și protejeze identitatea digitală. Cazurile recente de supraveghere și alte atacuri online împotriva jurnaliștilor și a activiștilor pentru drepturile omului au contribuit și mai mult la conștientizarea managerilor mass-media, a factorilor de decizie politică și a publicului larg asupra impactului pe care instrumentele tehnologice și supravegherea îl au asupra dreptului lucrătorilor mass-media la confidențialitate și acces la informații, precum și asupra efectului său înfricoșător asupra libertății de exprimare și în special asupra libertății presei.

Conferința mondială a Zilei Mondiale a Libertății Presei din 2022 va dezvolta opțiuni pentru guverne, companii media, societate civilă și cercetători. Comentariile și sugestiile publicului sunt binevenite, pe adresa wpfd@unesco.org.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *