default-logo

Ungaria. O altfel de țară membră a UE

           Alegerea unei femei ca președinte

            Parlamentul de la Budapesta a ales pe 10 martie 2022, pentru prima dată, o femeie la președinția Ungariei, în persoana lui Katalin Novak, în vârstă de 44 de ani, pentru o perioadă de cinci ani, cu sprijinul voturilor partidului de guvernământ Fidesz (vezi site-ul Ungaria, la feminin: Katalin Novak a fost aleasă președinte | ActiveNews, postat 10 martie 2022). Prima femeie președinte din Ungaria și-a preluat mandatul pe 10 mai 2022.

            Katalin Novak, fost ministru al familiei, a primit 137 de voturi ”pentru” din cele 188 exprimate (dintr-un număr total de 199 de deputați), în timp ce candidatul opoziției, Peter Rona, a primit doar 51 de voturi.

            În primul ei discurs în calitate de președintă aleasă, Katalin Novak a promis să fie „o bună șefă de stat care să apere familia ca fundament al suveranității”; totodată, ea a calificat drept „inacceptabilă invazia rusă în Ucraina”.

            Dobânda de referință

            Banca Centrală a Ungariei a fost prima dintre băncile din țările membre UE, care a demarat ciclul de înăsprire a politicii monetare în UE, în iunie 2021.

            Pe 28 iunie 2022, Banca Națională a Ungariei (NBH) a majorat dobânda cheie cu 185 de puncte de bază, până la 7,75%, accelerând ritmul de înăsprire a politicii monetare, după ce forintul a scăzut la un nivel record, iar inflația a continuat să crească (vezi site-ul Ungaria a șocat piețele majorând brusc dobânda cheie la 7,75% (cursdeguvernare.ro), postat pe 29 iunie 2022): „Cea mai importantă sarcină este să combatem impactul inflației de runda a doua și să ancorăm așteptările”, a declarat viceguvernatorul Barnabas Virag, într-o conferință de presă organizată după luarea deciziei. Barnabas Virag a explicat că decizia este justificată de continuarea creșterii inflației și a riscurilor legate de evoluția prețurilor.

            Banca și-a actualizat previziunile privind inflația pentru 2022, majorându-le la 11-12,6% de la 7,5-9,8% și, de asemenea, și-a majorat proiecția inflației pentru 2023, deși guvernul a instituit limite de preț pentru combustibili, alimente de bază și facturile la energie ale gospodăriilor. Forintul a avut în ultimele luni una dintre cele mai slabe performanțe din regiune, iar pe 27 iunie 2022, moneda s-a prăbușit la un nivel minim în raport cu euro, de 404,5 forinți/euro: „Decizia demonstrează că NBH a devenit acum mult mai preocupată de creșterea inflației și de slăbiciunea forintului. Credem că sunt probabile noi creșteri, care să ducă ratele inflației la cel puțin 9% în lunile următoare”, a comentat Joseph Marlow, de la Capital Economics, într-o notă transmisă investitorilor.

            Grupul independent pentru supravegherea cheltuirii fundurilor UE

            La începutul lunii septembrie 2022, Ungaria a anunțat crearea unei autorități anticorupție și a unui grup de lucru care să implice organizații neguvernamentale pentru a supraveghea cheltuirea fondurilor Uniunii Europene (cf. Ungaria înființează un grup independent care va supraveghea cheltuirea fondurilor de la UE | Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzp.org.ro), postat pe 9 septembrie 2022. Decretul Guvernului a fost publicat în Monitorul Oficial. Poziția Budapestei are ca scop deblocarea fondurilor UE, deoarece guvernul premierului Viktor Orban este blocat în discuții interminabile cu Bruxelles-ul pe teme cum sunt: corupția, migrația, drepturile LGBTQ și standardele democratice.
Țara se confruntă cu sancțiuni financiare din partea UE pentru probleme legate de statul de drept, la care se adaugă procedurile de licitație publică care nu respectă garanțiile anticorupție: Guvernul va introduce un proiect de lege în Parlament, prin care se creează o autoritate independentă anticorupție până la 30 septembrie 2022 și se așteaptă ca aceasta să fie înființată până la 21 noiembrie.

            Noul organism va interveni dacă autoritățile maghiare nu iau măsuri suficiente pentru „prevenirea, investigarea și remedierea cazurilor de fraudă, conflict de interese, corupție sau alte infracțiuni și abuzuri”, pe măsură ce fondurile UE sunt cheltuite, se arată în decretul Guvernului. Va fi creat, de asemenea, un grup de lucru anticorupție pentru a consilia autoritățile publice. Jumătate din membrii grupului vor fi delegați guvernamentali, iar ceilalți vor fi reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale.
Șeful de cabinet al premierului Orban a declarat în august 2022 că Ungaria va modifica până la sfârșitul lunii octombrie mai multe legi criticate de Comisia Europeană dacă se ajunge la un acord cu executivul UE privind fiondurile alocate țării.

            Misiune excepțională pentru observarea alegerilor

            Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a recomandat la începutul lunii februarie 2022 trimiterea unei misiuni excepţionale de observare la scară largă a alegerilor parlamentare din Ungaria, care au avut loc pe 3 aprilie 2002, din cauza preocupărilor legate de integritatea acestui scrutin.

            Potrivit raportului Oficiului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE, cu sediul la Varşovia, 18 observatori au supravegheat perioada preelectorală în toată ţara, iar 200 de observatori au monitorizat în ziua votării procedurile electorale.

            În ianuarie 2022, douăzeci de ONG-uri ungare au cerut ODIHR să trimită o misiune importantă de monitorizare a alegerilor, care să includă sute de observatori pentru alegeri. Totodată, un grup de 62 de europarlamentari, din diferite partide, au cerut în ianuarie 2022 ca OSCE să trimită o misiune de observare consolidată în Ungaria.

           

Noi autostrăzi

            Un consorţiu condus de Fondul de capital privat Themis a câştigat dreptul de concesiune pentru construirea şi întreţinerea autostrăzilor ungare pentru următorii 35 de ani; procedura respectă din toate punctele de vedere standardele UE, cu o licitaţie unică pentru construcţia tronsoanelor noi şi pentru întreţinere (vezi site-ul https://hirado.hu/2022/05/06/ministru-ungar-ungaria-construieste-pana-in-2032-autostrazi-noi-inlungime-totala-de-317-km-si-va-extinde-benzile-pe-o-lungime-de-265km/, postat pe 6 mai 2022).

Construcţiile de noi autostrăzi trebuie realizate pe o lungime de 317 km până în 2032, prima decadă a concesiunii obținute pentru 35 de ani, iar extinderea benzilor va totaliza 265 km în acești zece ani. Potrivit contractului, exploatarea şi întreţinerea se va efectua pe o lungime de 1.044 km pe toată perioada de 35 de ani ai concesiunii, toate lucrările de pe tronsoane fiind considerate investiţii de interes naţional: statul plăteşte cheltuielile, costul întreg al construcţiei şi întreţinerii urmând să fie achitat pentru perioada de 35 de ani. Concesionarul trebuie să contracteze pe propria cheltuială creditul necesar pentru realizarea proiectului. Ministrul a explicat că taxele de drum colectate de stat trebuie să acopere complet plata punerii la dispoziţie pe perioada de 35 de ani. El a spus că veniturile de care dispune statul vor acoperi costul concesiunii, iar statul ungar nu va transfera drepturile aferente perceperii taxei de drum; autostrăzile existente, precum şi cele nou construite, vor rămâne pe întreaga perioadă anunțată în proprietatea statului.

            Plecarea din UE

            Pe 12 februarie 2022, premierul ungar, Viktor Orban a făcut o aluzie la posibilitatea ca ţara sa să părăsească UE, fiind pentru prima dată când evocă o astfel de posibilitate: ”UE duce <<un război sfânt, un jihad>> sub sloganul statului de drept, a declarat politicianul naţionalist de dreapta în cadrul unui discurs în faţa susţinătorilor săi din Budapesta. În acelaşi Timp, el a cerut „toleranţă” din partea UE faţă de Ungaria, pentru că în caz contrar, ”nu va fi posibil să se continue pe o cale comună”.

            Orban a vorbit cu câteva zile înainte de decizia Curţii Europene de Justiţie (CEJ) privind noul mecanism al UE privind statul de drept: în cadrul acestui sistem, ţările care încalcă statul de drept ar putea pierde fonduri de la bugetul general al UE. Ungaria şi Polonia au depus o plângere împotriva acestui mecanism, care a fost adoptat în decembrie 2020. Instituţiile UE şi unele organizaţii pentru apărarea drepturilor Omului îl acuză pe premierul Viktor Orban, care conduce guvernul țării din 2010, de distrugerea democraţiei şi a statului de drept.

            În discursul rostit, Viktor Orban a contrazis această evaluare: ”Pentru ei, statul de drept este un mijloc prin care vor să ne transforme în ceva asemănător cu ei. Ungaria nu vrea să devină ca Europa de Vest, aşa cum nu se aşteaptă ca Occidentul să adopte politicile ungare de azil sau de familie. Ungaria a vrut să menţină UE unită în ciuda alienării culturale tot mai mari pe care o are. Acesta este motivul pentru care Budapesta a făcut oferte de toleranţă atât Bruxelles-ului, cât şi Berlinului, în mai multe rânduri. Nu există altă soluţie, ci, doar toleranţă. Aceasta este singura modalitate de a găsi o cale comună”…

            Starea de urgență energetică și militară

            Pe 13 iulie 2022, Cabinetul Viktor Orban a declarat starea de urgență energetică și a elaborat și prezentat un plan cu 7 măsuri specifice în domeniul energiei, a anunţat şeful de cabinet al premierului (Vezi site-ul Ungaria declară stare de urgență energetică și accelerează procesul de pregătire a armatei (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 13 iulie 2022): Gergely Gulyas a explicat la o conferinţă de presă că războiul prelungit din Ucraina şi sancţiunile impuse de Bruxelles Rusiei au dus la o creştere dramatică a preţurilor energiei în Europa, provocând o criză energetică pe continent. În acelaşi Timp, a devenit clar după cum stau lucrurile în ultimele luni că, Europa nu va avea, cel mai probabil, suficient gaz pentru sezonul de toamnă şi iarnă.

            Şeful de cabinet al premierului ungar a subliniat totodată că declararea stării de urgenţă energetică este în interesul protejării familiilor ungare şi a resurselor energetice ale ţării, menţionând că guvernul urmează astfel exemplul altor câteva state europene. Planul de şapte măsuri care a intrat în vigoare în luna august 2022 cuprinde, între altele, eliminarea plafonării preţurilor la utilităţi în cazul consumurilor peste medie, interzicerea exportului de combustibili, inclusiv gaz, şi majorarea producţiei interne de gaz de la 1,5 la 2 miliarde de metri cubi.

            În acelaşi timp, ministrul ungar al apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, a anunţat în aceeași zi că a ordonat creşterea stării de pregătire a forţelor armate, spunând: „Ne confruntăm cu provocări de securitate fără precedent, ca războiul din imediata vecinătate a Ungariei şi migranţi ilegali violenţi care asediază frontiera”. Acesta a menţionat că este vorba de provocări în faţa cărora au luat măsuri şi alte state din Europa, între care Regatul Unit – care a anunţat mobilizarea forţelor armate, Slovacia – care a declarat stare de urgenţă şi Polonia – care îşi creşte nivelul de pregătire militară. „Şi noi trebuie să fim înarmaţi şi pregătiţi”, a subliniat Kristof Szalay-Bobrovniczky, explicând că în următoarele săptămâni şi luni, militarii ungari vor fi implicaţi într-un număr sporit de exerciţii pe teritoriul ţării, procesul de instruire va fi accelerat şi vor fi mobilizaţi mai mulţi rezervişti.

Emilian M. Dobrescu / UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

           

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*