◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.04.2024

UNESCO. 62 de jurnaliști uciși în 2020 pentru că își exercitau profesia

„Simpla investigare a corupției, traficului, încălcărilor drepturilor omului sau problemelor de mediu pune viața jurnaliştilor în pericol” (Antonio Guterres, secretarul general al ONU)

Potrivit UNESCO, 62 de jurnalişti au fost uciși în anul 2020 doar pentru că și-au făcut meseria. Între 2006 și 2020, peste 1.200 de profesioniști media și-au pierdut viața în același mod. În nouă din zece cazuri, ucigașii rămân nepedepsiți.
Anul acesta, din cauza unor astfel de statistici negre, Ziua Internațională pentru Încheierea Impunității pentru Crimele împotriva Jurnaliştilor evidențiază rolul important al parchetelor, nu numai în aducerea ucigașilor în fața justiției, ci și în urmărirea penală a amenințărilor, scrie news. Un.org
Într-un mesaj de marcare a acestui moment, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a remarcat că mulți jurnaliști și-au pierdut viața în timp ce relatau despre un conflict, dar și numărul lucrătorilor media uciși în afara zonelor de conflict a crescut în ultimii ani. Pentru Guterres, „crimele împotriva jurnaliştilor au un impact enorm asupra societăţii în ansamblu, deoarece împiedică oamenii să ia decizii informate”.
Jurnaliştii se confruntă cu nenumărate alte ameninţări, de la răpire, tortură şi detenţie arbitrară, până la campanii de dezinformare şi hărţuire, în special în sfera digitală. „Pandemia COVID-19 și pandemia umbră a dezinformării au demonstrat că accesul la fapte și la știință este literalmente o chestiune de viață și de moarte. Când accesul la informație este amenințat, transmite un mesaj tulburător care subminează democrația și statul de drept”, consideră secretarul general al ONU.
Potrivit documentului UNESCO întitulat „The Chilling: Global trends în online violence against women journalists”, 73% dintre femeile jurnaliste chestionate în cadrul unei cercetări extinse au declarat că au fost amenințate, intimidate și insultate online în legătură cu munca lor.
Secretarul general a cerut statelor membre să fie solidare cu jurnaliştii din întreaga lume, arătând că este necesară voinţa politică pentru investigarea şi urmărirea penală a acestor crime.
La rândul său, directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, consider că pentru prea mulți jurnaliști, „a spune adevărul are un preț”: „Atunci când atacurile împotriva jurnaliştilor rămân nepedepsite, sistemul legal şi cel de siguranţă sunt un eșec pentru toată lumea. Statele au obligația de a proteja jurnaliştii și de a se asigura că autorii crimelor împotriva lor sunt pedepsiţi. Judecătorii și procurorii în special au un rol important de jucat în promovarea procedurilor penale rapide și eficiente”.
În 2022 va fi marcată aniversarea a 10 ani de la înființarea Planului de acțiune al ONU privind siguranța jurnaliștilor și problema impunității. (R.I.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *