◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.04.2024

Coperta Revistei The Economist “The World in 2019” – o analiză Vigilant Citizen

Simbolismul ascuns aflat pe copertă include cei patru călăreți ai Apocalipsei. Ce încearcă elitele să ne spună?


În fiecare decembrie, renumita revistă The Economist (Economistul) publică o ediție specială, care prezice tendințele și evenimentele din anul care vine. Și de fiecare dată, coperta acestor ediții este o colecție elaborată de imagini, care se referă la diverse persoane și concepte. Deși semnificația unora dintre aceste imagini este evidentă, altele par să fie codificate pentru „cunoscători”. Ediția din acest an nu este o excepție. De fapt, este mai cifrată decât oricând.
De ce ar pierde cineva timp ca să descifreze aceste ilustrații? Deoarece The Economist nu este o publicație oarecare – ci este direct legată de elita lumii. Este parțial deținută de familia bancară Rothschild din Anglia, iar redactorul-șef, John Micklethwait, a participat de mai multe ori la întâlnirile Grupului Bilderberg. Pe scurt, conducerea revistei are cunoștințe din interior despre agenda elitei și face tot posibilul pentru a le promova.

Această copertă din 1988 a revistei The Economist cerea crearea unei monede mondiale, numită Phoenix – un simbol preferat al elitelor oculte. Pasărea este așezată pe o grămadă de monede naționale care ard.
Așa cum am văzut în analiza edițiilor din 20152016, și 2017 ale revistei The Economist, aceste coperți sunt adesea pline de simbolismul ocult al elitei, amestecat cu mesaje subtile despre numeroasele moduri în care elita controlează masele. În ediția din 2019 toate acestea sunt mai evidente decât oricând.
Lumea în 2019
Aceasta este descrierea postată de The Economist pe site-ul său oficial:
Lumea în 2019 are în spate trei decenii de succese editoriale: aceasta va fi cea de-a 33-a ediție. Aceasta va privi în perspectivă planurile administrației Trump cu un nou Congres, realitatea Brexit-ului, alegerile din India, Indonezia, Nigeria și din Europa, întreruperi tehnologice din partea AI (inteligenței artificiale) și a Chinei (2019 ar putea marca punctul culminat al Sillicon Valley?), călătoriile în spațiu la 50 de ani după aterizarea pe Lună și cultura la 500 de ani după Leonardo da Vinci.”
Rețineți că descrierea subliniază faptul că „aceasta va fi a 33-a ediție”. De ce să fie subliniat acest fapt numerologic aleatoriu? Tocmai pentru că 33 este cel mai important număr în francmasonerie? Acest aspect ar avea sens, deoarece coperta prezintă un simbolism masonic intens.
Leonardo da Vinci
Tema principală a acestei coperți este Leonardo da Vinci, deoarece anul 2019 va marca aniversarea a 500 de ani de la moartea sa. Ca atare, coperta este făcută să arate ca un manuscris da Vinci.
Primul detaliu pe care îl putem observa este scrierea în oglindă. De ce este scris totul invers? Ei bine, da Vinci a folosit adesea scrisul în oglindă și motivul pentru care a făcut aceasta rămâne un mister. Unii susțin că nu dorea să păteze cu cerneală în timp ce scria; alții cred că nu dorea ca alți oameni să-i fure ideile. Cei care au cercetat înclinațiile oculte ale lui da Vinci cred că scrierea sa în oglindă poate avea legătură cu încercarea lui de a ascunde cunoașterea esoterică. În zilele sale, cei care l-au acuzat pe da Vinci că este eretic chiar i-au numit înscrisurile în oglindă „scrieri ale diavolului”. În cercurile oculte, scrierea în oglindă este deseori asociată cu satanismul și cu magia neagră, bazată pe inversarea simbolurilor.
Să analizăm simbolismul coperții.
Omul vitruvian
În centrul coperții se află omul vitruvian, celebra schiță a lui da Vinci înfățișând un om desenat în interiorul unui cerc și al unui pătrat. Se spune că ar fi reprezentarea „omului perfect”.

Omul vitruvian – originalul cu comentariile lui da Vinci scrise în oglindă.
Deși omul vitruvian este adesea descris ca un „studiu al proporțiilor umane”, el are un înțeles simbolic mult mai profund în cercurile oculte – mai ales în francmasonerie. Reprezintă în mod esoteric trupul uman (microcosmosul) ca o reflectare a întregului univers (macrocosmosul) – un principiu ermetic rezumat de zicala „Precum deasupra, la fel și dedesubt”.
Schița lui da Vinci s-a bazat pe lucrările lui Vitruvius, un arhitect roman care a fost considerat primul Mare Maestru al francmasoneriei. Destul de adecvat, omul vitruvian descrie vizual scopul final al francmasoneriei: cuadratura cercului (această expresie este o metaforă, referindu-se la încercarea de a realiza ceva imposibil).
În simbolismul masonic, pătratul reprezintă trupul, iar cercul reprezintă sufletul. Pe o scară mai largă, pătratul reprezintă lumea materială, în timp ce cercul reprezintă tărâmul spiritual. Unul dintre scopurile francmasoneriei este de a armoniza aceste două lumi opuse (cea fizică și cea spirituală) pentru a crea „omul perfect”. Acest concept este pe deplin reprezentat în logo-ul masoneriei.

Echerul și compasul, simboluri masonice
Sigla Masoneriei combină un echer și un compas – două instrumente folosite în arhitectură. Echerul este folosit pentru a desena pătrate, în timp ce compasul este folosit pentru a desena cercuri. Prin „cuadratura cercului”, se spune că francmasonul atinge o așa-zisă dumnezeire.
Pentru coperta celei de-a 33-a ediții anuale, The Economist are un „om vitruvian modern”:
Omul vitruvian al anului 2019 poartă ochelari pentru vedere pe timp de noapte sau poate ochelari pentru realitate virtuală (VR). Vederea lui este îmbunătățită sau este orbit? În mâinile sale, el ține o frunză de canabis, o minge de baseball și un smartphone. S-ar putea argumenta că toate aceste lucruri sunt folosite pentru a distrage atenția și a liniști omul modern, prin intermediul companiilor de medicamente, al tehnologiei și al divertismentului.
Omul vitruvian are de asemenea două tatuaje. Pe antebrațul său este un dublu helix (o spirală dublă), simbol reprezentând ADN-ul. Aceasta este, cel mai probabil, o referire la cercetările intense asupra modificării ADN-ului, desfășurate în sectorul privat. ADN-ul omului vitruvian a fost modificat?
Deasupra inimii lui este tatuat „#MeToo”. Mișcarea #metoo a expus câțiva ciudați de la Hollywood, și în același timp a creat un climat în care mulți oameni au fost acuzați, judecați și condamnați la expulzare din sfera publică.
Într-o notă oarecum asociată, omul vitruvian ține într-o mână o balanță – un simbol clasic care reprezintă justiția. Cu toate acestea, balanța este foarte înclinată în partea care are 5 persoane, față de cea cu 4. Simbolizează aceasta Curtea Supremă din S.U.A., care a câștigat recent un nou și controversat judecător, sau este vorba doar de balanța înclinată a justiției în 2019?
În general, omul vitruvian modern pare să fie orbit, slăbit, distras și reprimat. Cercul din jurul lui, care simboliza odată lumea spirituală, este acum Pământul. Omul vitruvian și-a pierdut sufletul? Este acum preocupat doar de problemele lumești?
Recunoașterea facială
Coperta prezintă o copie exactă a schiței lui da Vinci, care analizează proporțiile capului uman. Deasupra imaginii este scris (în oglindă) „Recunoașterea facială”, care este următorul pas în tehnologia de supraveghere Big Brother.

Un titlu din The Guardian, despre Taylor Swift care a scanat fețele fanilor ei, fără a-i anunța sau a le cere consimțământul
Coperta The Economist analizează și proporțiile capului lui Donald Trump:
Liniile din desenul cu capul lui Trump sunt diferite de cele anterioare. Observați conturul unui steag american cu susul în jos?
Conductele lui Putin
Celălalt șef de stat aflat pe copertă este Vladimir Putin, în dreptul căruia sunt scrise cuvintele „Conductele lui Putin”. Aceasta este o referire la conductele de gaze naturale care sunt construite de Rusia în Siria, în statele post-sovietice și chiar în Europa.
NordStream 2, conducta de gaze naturale care leagă Rusia de Germania, urmează să fie finalizată în 2019. Acest proiect foarte controversat a fost considerat un „act de trădare” al Germaniei, deoarece criticii spun că va lăsa Europa la mila energiei rusești.
TurkStream, o conductă Rusia-Turcia, a fost lansată în noiembrie 2018 și va contribui la consolidarea economiei rusești și a influenței Rusiei în regiune.
Pinnochio
Chiar în spatele lui Putin este Pinnochio – o marionetă al cărei nas crește după ce spune o minciună (ca fapt divers: povestea lui Pinocchio este, de asemenea, o profundă alegorie masonică). Deci, coperta sugerează faptul că cineva va minți în 2019. Dar cine? Trump și Putin (singurii doi politicieni de pe copertă)? Elita în general? Kanye West? Nu există un răspuns clar. The Economist doar le spune maselor că sunt în general mințite.
Cei patru călăreți
Imediat sub Putin, reprezentați deasupra Europei de Nord și cu fața spre America, sunt nimeni alții decât cei patru călăreți ai Apocalipsei. Cartea Apocalipsei îi descrie pe călăreți ca vestitori ai Judecății de Apoi. Calul alb se spune că simbolizează cucerirea, ciuma și venirea Antihristului; calul roșu reprezintă războiul; calul negru este asociat cu foametea, iar calul palid aduce moartea.
Este un simbol care cântărește greu, prevestind catastrofa.
De ce a adăugat The Economist aceste personaje biblice extrem de amenințătoare pe coperta sa? Nu există o explicație clară.
Barza
Acest simbol poate fi interpretat în câteva moduri și toate sunt neliniștitoare. Este o ilustrare clasică a unei berze, care duce un nou-născut. Cu toate acestea, există un detaliu important: pe scutecul în care se află copilul este imprimat un cod de bare. Aceasta ar putea fi o referire la „bebelușii proiectați”, o practică controversată care ar putea să ia avânt în 2019.
Un bebeluș „proiectat” este un embrion uman care a fost modificat genetic, de obicei urmând indicațiile stabilite de către părinte sau de omul de știință, pentru a obține trăsăturile dorite. Acest proces se face folosind diverse metode, cum ar fi ingineria liniei germinale sau diagnosticul genetic înainte de implantare (PGD). Această tehnologie este subiectul unei dezbateri etice, care promovează conceptul de „superoameni” modificați genetic, pentru a se încrucișa cu oamenii moderni și a-i înlocui, în cele din urmă.
Al doilea sens al acestei imagini ar putea fi traficul de copii. Codurile de bare sunt plasate pe produse pentru a urmări inventarul și pentru a efectua tranzacții. Traficul de copii înseamnă și tratarea oamenilor ca și cum ar fi niște produse care urmează să fie vândute. Este o modalitate destul de eficientă (și tulburătoare) de a simboliza traficul de copii.
În cele din urmă, având în vedere faptul că barza este desenată exact sub cei patru călăreți ai Apocalipsei, această imagine ar putea avea și un înțeles biblic. Cartea Apocalipsei afirmă că oamenii de pe Pământ vor fi siliți să primească „semnul fiarei” (666) pentru „a cumpăra sau a vinde”. Ce modalitate mai bună de a forța o persoană să primească semnul fiarei, decât să îi fie aplicat încă de la naștere?
Alte imagini
Coperta conține alte câteva imagini care se referă la evenimente despre care The Economist prognozează că vor avea loc în 2019. Iată o scurtă trecere în revistă:
• În partea de sus a coperții, o săgeată indică dinspre mașina de zbor a lui da Vinci către Lună. Aceasta ar putea fi o referire la numeroasele companii private care intenționează să ajungă pe Lună în 2019.
• Există o altă „mașină de zbor” (una reală) sub textul „Noi Orizonturi ale Ultima Thule”. Acesta se referă la nava spațiala New Horizons a NASA, care s-a apropiat de misteriosul și îndepărtatul obiect Ultima Thule, în ziua de Anul Nou (sau poate se referă și la societatea ocultă Thule?).
• Sub lună este un vulcan. Ne așteptăm ca un nou vulcan să erupă în curând? (t.: seamănă cu Muntele Fuji din Japonia)
• În partea stânga-jos (stând deasupra Braziliei) este un pangolin, care este mamiferul cel mai traficat de pe pământ. Este amenințat cu dispariția.
• În 2019 va fi cea de-a 150-a aniversare a nașterii lui Gandhi; este, de asemenea, cea de-a 200-a aniversare a nașterii lui Walt Whitman (desenat sub Pinnochio).
• Angelina Jolie este chipul Monei Lisa din capodopera lui da Vinci. În partea de sus a coperții vedem „Angelina Jolie: răspunzând refugiaților”. Ar putea fi folosită pentru a promova noul Pact pentru migrație al ONU. Într-adevăr, Jolie este în prezent trimis special al UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați. Ea se concentrează asupra „crizelor majore care au ca rezultat deplasări în masă ale populației, angajarea susținerii și reprezentarea UNHCR și a Înaltului Comisar la nivel diplomatic”.
În concluzie
Coperta revistei The Economist „Lumea în 2019” este o reflectare a planurilor elitei oculte. Se amestecă simbolismul ocult cu referințele la controlul și manipularea maselor. De asemenea, autorilor le face o plăcere bizară să prezică evenimente catastrofale, lăsându-i pe oameni să ghicească despre ce este vorba doar pe baza unor indicii vagi și inexplicabile. Elitei îi place să dețină informații și scrierea inversă subliniază acest fapt.
În centrul a toate este omul vitruvian, un simbol folosit de masoni pentru a-l reprezenta pe omul care își atinge întregul potențial. Cu toate acestea, versiunea din 2019 a omului este orbită și distrasă de lucrurile promovate de elită.
Ne vom lăsa să urmăm calea sumbră pe care ei o prezic?

https://ortodoxinfo.ro/2018/12/22/coperta-revistei-the-economist-the-world-in-2019-o-analiza-vigilant-citizen/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *