◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.04.2024

Călătorie în creierul unei mumii! Fața ascunsă a lui Nebiri

In ziua de azi, arheologii se folosesc de o tomografie computerizată pentru a scana intr-un mod non-invaziv mumiile și a afla în același timp mai multe despre misterele care inconjoară aceste mumii.

Fața ascunsă a lui Nebiri

O echipa de cercetatori s-a ocupat recent de reconstructia creierului unei mumii egiptene vechi de 3.500 de ani. Ei au descoperit o tehnica inedita si unica in acelasi timp de imbalsamare. Arheologii s-au ocupat de studiul capului si a catorva vase in care se aflau organele interne ale acestei mumii. Se spune ca acestea apartineau unui inalt demnitar pe nume Nebiri, acesta traind pe vremea faraonului Tutmes al III-lea.

Aceasta nu este prima data cand se vorbeste despre mumia Nebres, aceasta mumie devenind faimoasa acum doi ani. Nebiri a fost diagnosticata cu cea mai veche afectiune cardiaca cronica. Ramasitele acestei mumii au fost profanate, dar si distruse in perioada Antichitatii, cu tote acestea, unele mumii au reusit sa reziste acestor profanari. Se spune ca acest demnitar egiptean ar fi avut undeva intre 45 si 60 de ani atunci cand a murit.

Folosind niste tehnici moderne de reconstructie faciala, cercetatorii au reusit sa reconstruiasca intr-o mare masura structura faciala a celui care ar fi fost Nebiri. El era un barbat cu nas proeminent, dar si cu niste maxilare puternice, avand sprancenele drepte si buzele moderat de groase.

Fesele de „impachetare” au fost introduse peste tot prin capul demnitarului, in nas, ochi, dar si in gura. Capul mumificat al acestui demnitar a atras atentia datorita faptului ca este rezultatul perfect al unei mumificari. O fasa suplimentara a fost adaugata pentru a umple cavitatea bucala, iar aceasta impachetare meticuloasa a protejat corpul de colonizarea insectelor.

Cercetatorii au mai descoperit si o mica gaura in structura osoasa care avea numele de platoul cribiform. Aceasta tructura osoasa separa cavitatea nazala de creier. Se banuia ca prin acest orificiu se extragea creierul inainte de mumificare. Din ce se pare, in cazul lui Nebiri, creierul nu a fost scos.

Lucrul interesant, respectiv cel care a atras atentia cercetatorilor a fost ca probabil in momentul mumificarii, s-au introdus in creierul acestuia fasa de in. Din topografie reiese acest lucru si anume ca printre tesutul cerebral deshidratat se vad si fese de in. Acest lucru i-a ajutat pe cercetator sa realizeze o mai buna reconstructie a creierului lui Nebiri. Ei au reusit sa realizeze o reconstruire 3D a creierului acestuia.

Cum stim ca este vorba de Nebiri?

Atunci cand vine vorba despre mumii, apar mereu intrebari cu privire la acestea si anume daca ele sunt sau nu ale persoanei in cauza. Desi cercetatorii au facut cateva experimente, nu au ajuns insa la un raspuns clar. In anul 2010, analizele ADN au identificat un cuplu de mumii format din Yuya si Thuya, care ar fi fost strabunicii lui Tutankamon. Se pare ca si in cazul acestui cuplu neregal, s-a folosit o tehnica de imbalsamare a capului similara cu cea folosita in cazul lui Nebiri.

S-a putut astfel confirma ca Nebiri a fost parte a elitei inalte. Capul conservat este un semn al unui tratament funerar destinat doar personalitatilor de rang inalt. Aceasta noua cercetare a mumiilor deschide o multime de posibilitati, iar pe viitor vom mai vedea si alte cercetari care vor aparea, ce fac referire la acest subiect.

sursa – Revista Magazin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *