Drum prin inima mea

Uneori, măcar uneori, drumurile nu sunt doar distanțe dintre locuri, ci mai ales apropieri între oameni.
De ieri, drumul dintre Istanbul și București, pentru mine, înseamnă în primul rând apropiere, abia apoi distanță. Acolo, în freamătul unui tumult de o vitalitate fără asemănare, uluitorul Istanbul, s-au întâlnit poeți din Albania, Bulgaria, Cipru, Estonia, Israel, Italia, Japonia, Marea Britanie, Polonia, România, Siria,Turcia. Au venit să sărbătorească Poezia și să fie, la rându-le, sărbătoriți de Ea. Și, nu este nicio exagerare, pe parcursul celor trei zile, 18, 19 și 20 aprilie, cât a durat Festivalul Internațional de Poezie de la Istanbul, metropolă cu un inefabil aparte devenită capitala mondială a poeziei pentru această perioadă, fermentul apropierii dintre oameni a însemnat sărbătoare și a funcționat la cea mai înaltă temperatură a prieteniei, neținând cont în vreun fel de capriciile vremii. Poetul Metin Cengiz nu este doar un important scriitor din Turcia, ci și artizanul unei întâlniri de o înălțime spirituală indiscutabilă. Ca o întruchipare a armoniei universale, conglomeratul de graiuri s-a exprimat într-o singură limbă, aceea a solidarizării întru frumos, a dragostei de ceilalți, a promovării înțelegerii și toleranței indiferent de ceea ce ne face diferiți. Festivalul Internațional de Poezie de la Istanbul a arătat că limbajul creației este și trebuie să fie întotdeauna unificator, dătător de lumină a speranței, a iubirii de celălalt.
Dacă ați fi ascultat rostirea metaforică a fiecăruia, dintre cei prezenți la acest festival, în graiul propriu, sub cupola încăpătoare a poeziei, cum am avut privilegiul eu, mi-ați da dreptate fără nicio îndoială. Și poate ați simți cât de mult vă iubește limba română. Și poate ați dori să-i înțelegeți pe poeții lumii, să le înțelegeți poezia și să le iubiți dăruirea întru ființarea ei. Eu, la Istanbul, am înțeles mai bine cât de mult mă iubește limba română și am trăit bucuria de a mă putea înțelege, prin ea, cu poezia lumii. De aceea pot spune că, de ieri, drumul de la Istanbul spre București nu trece doar prin Bulgaria. Datorită poeziei, el va trece mereu prin inima mea.

Firiță Carp / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.