Mori o singură dată – și pentru atât de mult timp… spunea Moliere, fără a avea grija unora care încă din timpul vieții vor să nu își lase moștenirea la voia întâmplării sau a justiției și fac testamente precise la notar sau avocat. Statistic se apreciază că circa 55% din cetățeni lasă în urmă un testament care din start este adesea contestat de cei care au sau nu, vocație succesorală. Cei care cred că au vocația, sunt obligați ca în termen de 6 luni de la decesul proprietarului acelor bunuri, să efectueze succesiunea, moștenirea fiind de două feluri; testamentară sau legală. Deasemeni testamentul poate fi de două feluri; olograf (scris de mână) sau notarial (autentic), iar dacă există mai multe se ia în considerație ultimul. Și moștenitorii se împart în patru clase de prioritate, cu precizarea că cei din ultima clasă nu vor primi moștenire decât dacă nu există moștenitori înaintea lor, sau dacă aceia renunță să primească.
Pentru non-juriști este aproape imposibil să întocmească un testament valid. Implicațiile sunt enorme, Circa 15 miliarde euro anual trec prin moștenire de la un proprietar la altul, și pot duce la expropieri silențioase, căci acolo unde actele sunt invalide, statul este beneficiar. Voința decedatului ar trebui întotdeauna implementată, chiar atunci când există erori formale, mai ales că testamentele orale au fost abolite. Conform legii moștenirii ce se aplică în prezent chiar și Noul Testament este invalid. Chiar și cele Zece Porunci ar fi nule de drept, deoarece semnătura lui Dumnezeu lipsește. De aceea apelați la notar și nu lucrați după ureche. Oamenii uită moartea tatălui lor mai repede decât uită moștenirea tatălui lor, deși etica morală ne spune că moștenirea este un CADOU, pentru care „fiule“ nu ai muncit, nu ai dat nimic în schimb, doar te-ai născut în ograda acelui OM muncitor, ce a fost gospodar, a economisit trăind sănătos, iar plusvaloarea acumulată de el îți revine fără alt merit, ție omule. Unii părinți mai mercantili au făcut contract cu banca – cedând imobilul în schimbul unei rente viagere – cu drept de locuință până la moarte, după care banca valorifică acel imobil. Codul civil, Art. 2.243. Este o formă modernă de asigurare a bătrâneții, concret-profesional, și nu a lăsa la voia bunăvoinței copilului sau întâmplării, nevoile și calitatea vieții vârstei a 3-a.
În literatura de specialitate se folosește adesea noțiunea de; EGOISMUL
SĂNĂTOS sau ARTA DE A FI EGOIST (fără a deranja mediul înconjurător) autor Kirschner Josef. Sensul este că TU trebuie să îți acorzi maximum de atenție, respectiv tot ce ai nevoie pentru dezvoltarea personală, TU ești nr. 1 în ordinea priorităților, iar în ordinea de pe tricou, ceilalți. Dacă TU ești ok, înseamnă că poți fi altruist, a ajuta pe alții, dacă NU ? ești un caz ce are nevoie de ajutor din afară. Deci egoismul sănătos înseamnă, ai grijă maximă de tine, ca să poți avea apoi și de ceilalți; membri de familie,etc.
Candidatul la moștenire – copilul – primește educația sistemului atitudini-valori și dacă nu este bine șlefuit, poate căpăta atitudini dominante; „eu vreau, eu decid ce vreau, eu îmi impun voința“. Argumentația oamenilor trebuie fondată pe valorile morale, pe noțiunea DREPT și DREPTATE. Ignorarea şi dispreţuirea acestora duce la conflicte, considerînd că recunoaşterea demnităţii inerente, tuturor celor implicați şi a drepturilor lor egale şi inalienabile, constituie fundamentul libertăţii, armoniei, fiind cea mai înaltă aspiraţie a oamenilor. Așa sa ajuns la DECLARAŢIE UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI. Art. 7 specifică, egalitatea și protecția celor ce au nevoie, vezi persoanele vârstnice.
Normele de conduită au existat din toate timpurile,acestea s-au transmis prin educație din generație în generație. Normele morale reprezintă instrumentul prescriptiv acceptat de membrii societății, un etalon standard de comportament social, ele sunt o protecție și o constrângere. Normele înseamnă DISCIPLINĂ, disciplina înseamnă CIVILIZAȚIE. Apropo, cum se poate măsura nivelul de civilizație ? Iată o apreciere pertinentă a domnului Gabriel Liiceanu; „Un individ e cu atât mai civilizat cu cât reușește să-și inhibe mai eficace riposta agresivă. În franceză există o expresie, se faire violence, „a te constrânge”, a-ți ține în frâu pornirile și emoțiile, a te abține, a te înfrâna, a te violenta pe tine, pentru a nu întoarce violența în afară.”
Termenii civilizație și cultură sunt văzuți ca sinonime, inseparabile față de celelalte concepte. În acest context, civilizația este determinată de nivelul de dezvoltare al societății, de tradițiile sale culturale. Conceptul cultura umană, este în strânsă legătură cu persoană educată, ceea ce înseamnă bogăție spirituală.
Noi toți suntem candidați la o moștenire, unii nici nu știu ce li se cuvine (legal) sau nu îi interesează aspectul pecuniar, ei sunt cei care vor să fie, și nu să, aibă. Ei sunt interesați de marea moștenire a onoarei, a valorilor și virtuților, ce constitue patrimoniul conferit nouă spre păstrare, acea moștenire inalienabilă a acelor morți pentru generațiile viitoare. Moștenirea culturală pentru aceștia este hrana sufletului,spre înobilarea lui, de oarece trupul poate fi hrănit cu orice, dar sufletul este mult mai pretențios.
Și pentru că vorbeam mai sus de Noul Testament, el este o esență a înțelepciunii, ce conține 27 de cărți a căror scriere s-a încheiat în jurul anului 120, și constitue cea mai valoroasă moștenire pentru umanitate. Pentru că evangheliile au fost scrise anonim, îmi amintesc de portarul de la mănăstirea Antim, care fusese călugăr și ne spunea nouă elevilor că; „cei patru evangheliști au fost trei, Luca și Matei“.
Pilda talanților este de fapt un îndemn la muncă, să înmulțești moștenirea primită, fie ea materială sau morală. Moștenirea se poate obține după decesul părintelui, adică cu „mână rece“, sau cu „mână caldă“ înainte de deces, prin rugăminți, promisiuni, ce adesea sunt încălcate, pentru că noua generație are alte priorități și/sau, apar influențe ale partenerilor de viață. Circulă o glumă; bărbatul este capul familiei, iar femeia este gâtul. Nu capul hotărăște, ci gâtul, care mișcă capul în direcția coordonată.
Cum crezi c-ai drepturi pe pământ,
Să moștenești fără cuvânt?
Ceea ce altul a muncit,
Să dobândești neostoit.
Pitagora te-a învățat să înmulțești,
Nu să te înfrupți cu nedreptate,
Din bunurile părintești,
Pe care-apoi le prihănești.
Cuvântul dacă ți la dat
Prin testament chiar confirmat,
Nu te grăbi s-obții tu prin minciună
Acumularea cea străbună.
Constantin Gumann / UZPR