◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

„Cartea Marii Uniri” – o hartă cu poeme

„Cartea Marii Uniri” – sau o hartă cu poeme – lansată la „Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş
Poeta Carolina Ilica a lansat, vineri, la Festivalul internaţional „Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş” o hartă a României Mari creionată din poeme închinate Marii Uniri.
Cărţi necovenţionale
Din anul 2006, Carolina Ilica expune în ţară şi în străinătate seria de cărţi neconvenţionale „Cărţile de la Vidra * Plângând de-atâta frumuseţe”: „Cartea de lut”; „Cartea de lână”; „Cartea de lemn”, „Cartea de borangic”, „Cartea de lacrimi”, „Cartea Învierii” etc, utilizând pentru versurile sale alte suporturi materiale decât hârtia. „Ramele” poeziilor cusute, pictate sau scrise de mână sunt obiecte de patrimoniu din colecţia personală a poetei care încearcă să-şi reînnoiască permanent opera şi să-şi surprindă cititorii. La ediţia din acest an, dedicată Centenarului, Carolina Ilica a scos dintr-o… desagă o hartă a României Mari, cu graniţe şi râuri conturate din cuvinte unite în versuri scrise de mână. După ce a agăţat într-un cui ineditul proiect, autoarea i-a provocat pe privitori să-i găsească un titlu potrivit. Publicul avizat – oameni de cultură din ţară şi din străinătate – a intrat în joc, fiind pe aceeaşi lungime de undă cu poeta. Din sală s-au revărsat, în mai multe limbi ale pământului, următoarele propuneri: „Cartea de dor”, „Cartea fără graniţă”, „Cartea de suflet”, „Cartea reîntregirii”, „Cartea raiului meu”, „Cartea fiinţei mele”, „Cartea tuturor”, „Cartea inimii mele”, „Cartea sinelui”, „Cartea celor 100 de ani”, „Cartea Centenarului” ş.a. „Cartea Marii Uniri” a fost ideea autoarei care a creat, în anul Centenarului, o hartă cu poeme, marcată cu dor de ţară unită.
Zeci de ţări reprezentate
La festivalul internaţional „Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş”, ajuns la a 22-a ediţie, participă poeţi, academicieni, editori, traducători, artişti plastici, muzicieni etc. reprezentând: România, SUA, Canada, Mexic, Puerto Rico, Bolivia, Columbia, Chile, Ecuador, Bahamas, Guatemala, Peru, Brazilia, Argentina, Pakistan, China, Egipt, Israel, Palestina, Turcia, Germania, Bulgaria, Spania, Slovenia, Albania, Norvegia, Italia, Belgia, Austria, Polonia, Armenia, Republica Bolivariană Venezuela, Portugalia, Estonia etc.
Inaugurarea oficială a avut loc în Sala Basarabilor de la Muzeul Municipal Curtea de Argeş. Doru Dinu Glăvan, preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, şi Mihai Golescu, preşedintele filialei Argeş a UZPR, totodată şi directorul cotidianului „Argeşul”, au stat la prezidiu, alături de amfitrionii evenimentului, scriitorul Dumitru M. Ion şi poeta Carolina Ilica.
Astăzi – gala laureaţilor
Organizatoare şi proprietară a acestui produs şi brand cultural românesc este Fundaţia „Academia Internaţională Orient-Occident” (România), al cărei preşedinte este scriitorul Dumitru M. Ion, iar director artistic – poeta Carolina Ilica. Cu ocazia festivalului, Academia „Orient-Occident” acordă: Premiul Valahia (pentru traduceri din limba română), Premiul Balcanic (pentru Poezie), Premiul European (pentru Poezie), Marele Premiu Orient-Occident (pentru Arte), Marele Premiu Naţional (pentru Literatură), Marele Premiu Internaţional pentru Poezie şi titlul de membru al Academiei Internaţionale „Orient-Occident”. Din juriu fac parte: poeta Carolina Ilica (preşedinte), prof. dr. Georgeta Adam (eseist, critic şi istoric literar), directorul ziarului nostru, Mihai Golescu şi Cristian Constantin Sabău (eseist, traducător). Trofeele, în bronz şlefuit, au fost concepute şi donate Academiei Internaţionale „Orient-Occident” de către marele sculptor român Gheorghe Iliescu Călineşti (în anul 2000). Premierea are loc astă-seară, la ora 19, în Sala Basarabilor de la Muzeul Municipal (intrarea este liberă).
Filmul evenimentului
Iată şi filmul evenimentului care a transformat, de joia trecută, Oraşul Regal în capitală internaţională a poeziei: Hotelul „Posada” a găzduit o expoziţie dedicată Centenarului (realizată de Muzeul Municipal Curtea de Argeş în colaborare cu Muzeul de Istorie şi Artă Zalău) * Editura „Academia Internaţională Orient-Occident” a prezentat peste 300 de volume * la Centrul de Cultură şi Arte „George Topârceanu” au fost lansate: Antologia plurilingvă POESYS 22 (două volume, 600 de pagini, în limbile: engleză, franceză, spaniolă şi română), precum şi alte zece cărţi de poezie bilingve şi plurilingve ale poeţilor participanţi * momentele artistice au fost oferite de: rapsodul şi meşterul popular Dan Gherasimescu, Mădălina Lupu (nai), Taraful „Pasăre” şi ansamblul folcloric al Hotelului „Posada”.
Autografe… omagiale
Cu prilejul festivalului, poeţii de peste mări şi ţări au vizitat: Cetatea Poenari a lui Vlad Ţepeş/Dracula, Barajul Vidraru, Mănăstirea Corbii de Piatră (sec. IX), Mănăstirea Curtea de Argeş (sec. XVI), Biserica Domnească (sec. XIV) etc. Autografele ediţiei 2018 au luat forma unor buchete de flori depuse de participanţi, sub egida Centenarului Marii Uniri, la mormintul Regelui Ferdinand I şi al Reginei Maria (de la Mănăstirea Curtea de Argeş), respectiv la bustul lui Mihai Viteazu (de pe platoul Bisericii Domneşti şi al Muzeului Municipal Curtea de Argeş).
Ediţie dedicată Centenarului
Festivalul poetic de la Curtea de Argeş se înscrie printre cele cinci cele mai importante manifestări de gen ale lumii contemporane, putându-se compara cu marile festivaluri poetice de la Struga (R. Macedonia), Medellin (Columbia) şi Trei Râuri (Canada). Cofinanţator al ediţiei din acest an (dedicată Centenarului Marii Uniri) este Consiliul Judeţean Argeş, printre parteneri numărându-se: Institutul Cultural Român, COPYRO, Primăria şi Consiliul Municipiului Curtea de Argeş, Centrul de Cultură şi Arte „George Topârceanu”, Muzeul Municipal Curtea de Argeş şi Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului.

M. NEAGOE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *