◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Conferința SGEM din Albena

O comunitate științifică austriacă, SGEM World Science,  părintele Geo-Conferinţei internaţionale multidisciplinare,   Ediția  a XXI-a, Albena, Bulgaria, 14-22 august

    Albena, staţiunea bulgară de pe malul Mării Negre, este gazda ediției de anul acesta  pentru Geo Conferința Internațională Multidisciplinară.

Societatea SGEM World Science (SWS) este o comunitate științifică care are scopul ideal de a crea o platformă unică internațională multidisciplinară pentru schimburi științifice și artistice. Prin stimularea discursului interdisciplinar, se extinde înțelegerea esenței Naturii, dincolo de limitele sale actuale. Scopurile SGEM sunt de reunirea celor mai distinși oameni de știință și cercetări sub un singur acoperiș. Se doresc dezbateri cu privire la soluțiile posibile pentru problemele urgente ale lumii moderne și, în consecință, producerea unor jurnale electronice și lucrări de calitate. Domeniul de aplicare cuprinde Științele Pământului și Planetarului, precum și Științele Sociale, Umanistice și Arte.

     Această conferinţă, SGEM 2021, este  deosebit de importantă şi de actualitate în contextul problemelor tot mai acute legate de schimbările climatice, existenţa unor mari cantităţi de deşeuri pe planetă, a poluării mediului înconjurător cu substanţe din ce în ce mai nocive.

   In cadrul celor 300 lucrări anunţate şi care vor fi prezentate fie oral sau sub formă de postere, se vor dezbate probleme de geologie, minerit, hidrologie, petrol şi gaze, geofizică, geodezie şi cartografie, geoinformatică şi multe altele. Nu vor lipsi discuţiile despre rezultatele experimentale obţinute în cercetarea solului, a ecosistemelor forestiere, a celor marine şi oceanice, dar şi unele soluţii privind energia regenerabilă, reciclarea deşeurilor şi protecţia mediului sau studiul resurselor de apă. Într-o secţiune a conferinţei se vor discuta pe larg poluarea şi schimbările climatice, iar într-alta diversele biotehnologii, precum şi tehnologiile prietenoase cu mediul înconjurător.

Lucrările ştiinţifice vor fi apoi, ca în fiecare an, publicate în volumele conferinţei care sunt cotate ISI, adică sunt reconoscute ca lucrări cu impact înalt în lumea academică. Acest ultim aspect este printre argumentele care au convins profesori şi cercetători din toată lumea să participe la lucrările conferinţei. Aceasta, dacă nu ţinem seama de locaţia pitorească, recunoscută printre statiunile bulgare, precum şi programul de vizite a unor obiective de interes ştiinţific şi cultural. Participanţii provin din Italia, Grecia, China, Suedia, Elveția, Rusia, Portugalia, Georgia, Lituania, Kazakhstan, Cehia, Slovacia, Albania, Ukraina, Polonia, Azerbaigean şi, bineînţeles, Bulgaria şi Romania, ultima fiind amplu reprezentată.

Oamenii de ştiinţă caută răspunsuri efectuând măsurători şi obţin rezultate care formează un mozaic al realităţii obiective, demonstrabilă cu metodele ştiinţei. De pildă, aceştia pot constata continua încălzire globală, însă mecanismul prin care aceasta se produce este studiat cu atenţie şi îndelungat, plecând de la o multitudine de ipoteze. Fiecare om de ştiinţă emite o ipoteză pe care încearcă apoi s-o demonstreze, după care urmează faza de convingere a celorlalţi cercetători prin discuţii aprinse în timpul conferinţelor pe această temă. In mass-media se vorbeşte foarte uşor de efectul de seră datorat gazelor de ardere a lemnului sau cărbunilor, legat mai ales de prezenţa bioxidului de carbon. Această informaţie poate proveni atât din lumea politicienilor cât şi din ipotezele unor savanţi consacraţi, dar care emit ipoteze în alt domeniu decât acela care i-a consacrat. O altă ipoteză este legată de intensificarea activităţii solare. Ne amintim că în urmă cu câţiva ani nu se recomanda statul la soare în timpul amiezii…. Cercetători cu care am discutat pun astfel problema constanţei cantităţii de carbon, fie acesta bioxid de carbon, compuşi organici alflaţi în plante şi animale, carbonaţi de calciu sub formă de roci şi marmură etc. Aceştia se întreabă dacă nu ar fi mai bine şi mai urgent să fie împădurite zonele deşertice, decât să fie defrişate pădurile. In acest fel, bioxidul de carbon ar fi reţinut în corpul arborilor, aceştia absorb acest gaz considerat pe nedrept nociv şi eliberează în atmosferă binefăcătorul oxigen de care avem cu toţii nevoie…

  La deschiderea lucrărilor  prof. Rodney Steavens de la Universitatea Gothenburg, Suedia s-a referit la colaborarea internațională, iar prof. Mirela Mazilu de la Universitatea Craiova a vorbit despre rezultatele de marcă ale cercetării românești.       In zilele următoare se vor prezenta 78 de lucrări aparținând cercetătorilor români din totalul de 300 lucrări selectate. Și-au anunțat prezența profesorii Pedro Andrade,Portugalia, Boranbay Ratov, Kazastan, Irina Filimonova, Rusia, Maria Caterina Tilocca, Italia, Yavor Chapanov, Bulgaria și mulți alții. Este de salutat prezența numeroșilor doctoranzi.

 

Mariana Pachis / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *