Tradiții, globalizare, istorie, au fost câteva dintre noțiunile prezente în retorica celor care au vrut să marcheze prin cuvânt prezența lor la tradiționalul eveniment al Întâlnirii cu fiii satului desfășurat în ziua de 14 august 2021 în localitatea Plugova – Caraș Severin. Întâlnirea din acest an a fost una deosebită, diferită într-o anumită măsură de cele din anii anteriori, fiind marcată de un eveniment, plasat în centrul manifestării și anume: lansarea volumului monografic ,,Plugova Contribuții monografice la 580 ani de atestare documentară scrisă”, având ca autor pe unul dintre fiii satului, și anume pe Trifu-Titu PERVULESCU.
Debutul manifestării a avut loc în biserica ortodoxă din localitate, în care un sobor de preoți au oficiat o slujbă, un tedeum de mulțumire lui Dumnezeu pentru harul și tăria osârdiei în zămislirea lucrării monografice de către autorul ei, domnul Trifu-Titu Pervulescu, și rugăciunea pentru puterea stăruinței în împlinirea noilor sale proiecte de viitor.
Manifestarea a continuat în sala Căminului Cultural, unde un numeros public, între care localnici, fii ai satului reîntorși pentru această întâlnire pe meleagul natal, și un număr impresionant de invitați, au participat cu mult interes la toate momentele manifestării ce au culminat cu prezentarea cărții monografice a satului Plugova. Între participanți amintim dintre fii satului pe inginerul Ion Tabugan, în prezent directorul Direcției silvice Caraș Severin, fost parlamentar în Parlamentul României, originar din satul Plugova, primarul comunei Mehadia-inginerul silvic Grigore Bardac, muzeograful Ioan Traia din Timișoara, directorul muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș-dr. Dacian Rancu, Prof. dr. Lucian Roșca, de la Facultatea de Muzică din Timișoara, profesorii Gheorghe Rancu și Pavel Panduru, sosiți din minunatul ținut al Văii Almăjului, vechi și dragi prieteni ai Mehadiei și ai Plugovei și istoricul Dorin Bălteanu din Herculane.
Referindu-ne, pentru început, la elementul central al manifestării, lansarea volumului monografic al domnului Trifu-Titu Pervulescu, plasat într-un context atât de favorabil, în care membrii unei comunități se reunesc la intervale periodice de timp, solidarizându-se pe principiile identității, a originii, definindu-și în acești termeni și ideea de neam, nu putem să nu remarcăm importanța acestei lansări prin prisma contribuției sale la patrimoniul cultural local. Privitor la Banat, noi înșine aparținători ai acestui ținut, voi aduce în acest context încă un argument care să confirme, din nou, expresia de largă rezonanță ,,Banatul este fruncea”, precizînd că în Banat s-au alcătuit primele monografii locale, chiar dacă multe dintre ele s-au regăsit tardiv în manuscrise și au fost tipărite mult mai târziu după data scrierii lor. Cele mai multe sunt cele referitoare la localități urbane și, mai reduse ca număr, monografiile localităților rurale, scrise de puținii intelectuali ai satelor. Astfel prima monografie de localitate bănăţeană este cea realizată de primarul timişorean Johann Nepomuk Preyer, având titlul ,,Monografia oraşului liber regal Timişoara”, apărută la Timişoara în anul 1853. Aproximativ în aceeași perioadă, Partenie Gruiescu scria prima monografie sătească, cea a satului Sinteşti din judeţul Timiş, care însă a rămas multă vreme în manuscris fiind publicată mult mai târziu. Monografia domnului Trifu-Titu Pervulescu se încadrează în aceeași ,,mișcare monografică” începută în Banat cu mult timp în urmă, completând prin lucrarea sa o altă monografie a satului, tipărită anterior, în anul 2019, având ca autor pe profesorul Mihai Corneanu. Lucrarea domnului Titu Pervulescu, este un complex studiu monografic, rezultat al unei minuțioase documentări, cuprins în cele 310 pagini ale cărții. Ea este structurată în 10 capitole, între care amintim: Istoricul satului Plugova (cap.II), Biserica din Plugova (cap.III), Cultură, obiceiuri și tradiții plugovene (cap.IV), Administrația și populația Plugovei în istorie (cap. V), Profesii, personalități și plaiuri plugovene (cap.VI). Interesant este și fondul audio și vizual al acestei lucrări, compus din secvențe audio cu fanfarele din Plugova și Valea Bolvașnița, și din numeroase fotografii, grupate pe structuri familiale, utile în acest cadru din punct de vedere genealogic, prezente pe un CD, atașat cărții. Asupra conținutului cu siguranță se vor emite diverse păreri, însă, așa cum spune autorul în postfața cărții, aprecierea finală rămâne exclusiv la latitudinea cititorului.
Transpunând realității un fir imaginar al timpului, prin cele trei mari componente ale sale – trecut, prezent și viitor – putem spune că lucrarea domnului Trifu-Titu Pervulescu este un tribut adus înaintașilor, o danie contemporanilor și un mesaj urmașilor întru cunoaștere și prețuire a înaintașilor. Timpul este prezent în tot ceea ce este viu în Univers, nașterea și moartea îi aparțin în mod nemijlocit, însă singurele lucruri ce pot înfrunta timpul, având puterea de a-l învinge, sunt amprentele faptelor noastre. Cu siguranță că o puternică amprentă va lăsa și prietenul și consăteanul nostru Titu, prin lucrarea sa, în conștiința colectivă, însoțind timpul în călătoria sa.
Revenind, cu dorința de a evoca și celelalte momente ale manifestării, un punct major de interes a prezentat și expoziția sătească, organizată în incinta Căminului Cultural. Aceasta a cuprins exponate diverse, care reflectă viața din trecut, precum și cea prezentă a acestei comunități. De la obiecte artizanale, articole vestimentare și decorative tradiționale, unelte, ustensile folosite în trecut, și picturi realizate de artiști locali, până la produse care au o deosebită tradiție în această vatră, cum e răchia de prună, îmbuteliată prin cele mai originale metode și recipiente, de asemenea, la cunoscută ,,simcea” a cărei tradiție de confecționare s-a născut tot aici, la Plugova, dăinuind până în prezent. Toate acestea au dat un plus de valoare manifestării și au demonstrat că tradițiile sunt la Plugova adânci înfipte în viața și sufletele acestor locuitori.
Atmosfera caldă, aidoma celei din sânul unei familii, creată atât de organizatori cât și de alocutori, a dominat întregul eveniment, pentru care și timpul părea a se fi oprit în loc pentru a însemna evenimentul în această ambianță familială. Amintirile, evocările unor momente din trecut, au creat fără îndoială liantul și atracția acestui gen de întâlnire.
Între alocuțiuni, care au creat o oarecare atmosferă emulativă, inevitabil s-au strecurat și promisiunile din partea autorității locale, prin vocea liderului ei, respectiv a domnului primar Grigore Bardac, de oferire a amplasamentului pentru organizarea unui muzeu al satului, dar și promisiuni ale celor prezenți de a continua tradiția prin viitoare întâlniri de acest fel.
Ca o concluzie, putem spune că inițierea și derularea acestui gen de manifestare, așa cum au remarcat și bună parte dintre alocutori, constituie în ansamblul său, o stavilă în fața teribilului tăvălug creat de mecanismul globalizării, a cărei misiune ingrată nu este alta decât de aplatizare socială a tuturor cetățenilor acestei planete, prin eliminarea identității de orice fel – spirituale, culturale, naționale, sociale, și mai nou, de sex- după cum aflăm că se întâmplă recent și la noi, dorindu-se introducerea în noile cărți de identitate a identității de gen. Toate acestea, coroborate cu alte acțiuni, mai mult sau mai puțin evidente percepției noastre, prin instituirea lor încalcă profund principiile tradiției și libertății noastre în spiritualitatea ortodoxă, esența și sorgintea formării și unității noastre ca națiune creștină.