default-logo

Companiile, mai îngrijorate de deficitul de forță de muncă decât de pandemie

Aproape trei sferturi (73%) dintre companii sunt îngrijorate de modul în care deficitul de forță de muncă și de competențe le va influența strategia de business în următoarele 12 luni, o pondere mai mare decât a celor preocupate de evoluția pandemiei, de exemplu de apariția unor noi variante de COVID-19, arată rezultatele celui mai recent studiu CEO Survey, realizat de Deloitte și revista Fortune.

Principalele provocări cu care se confruntă organizațiile din punctul de vedere al forței de muncă sunt recrutarea angajaților (57%), crearea unui loc de muncă potrivit pentru perioada post-pandemie (53%), păstrarea angajaților (51%) și construirea unei forțe de muncă diverse, echitabile și bazate pe incluziune (43%).

Întrebați despre măsurile luate în ultimul an pentru a-și consolida capacitatea de a atrage și de a păstra angajați, directorii generali par să pună accentul pe beneficiile intangibile, cum ar fi o mai mare flexibilitate a muncii (80%), concentrarea asupra sentimentului de sens superior (68%), asupra diversității, echității și incluziunii (68%), asupra stării de bine și sănătății mintale (65%) și asupra factorilor de mediu, sociali și de guvernanță – ESG (50%). Unele companii au apelat și la beneficii tradiționale, cum ar fi creșterea salariilor (50%) sau oferirea de mai mult timp liber angajaților (24%), mai arată studiul.

Măsurile pentru prevenirea schimbărilor climatice par să fi devenit o prioritate pentru majoritatea covârșitoare a directorilor executivi participanți la studiu (90%), care spun că această problemă trebuie abordată urgent, iar 86% dintre ei cred că organizația lor poate juca un rol în soluționarea acesteia. De altfel, acțiunile în această direcție au beneficii legate de un alt subiect preocupant pentru companii, 85% dintre respondenți afirmând că acțiunile lor pentru prevenirea schimbărilor climatice le vor îmbunătăți capacitatea de a atrage și de a-și păstra forța de muncă.

Studiul CEO Survey a fost efectuat de Deloitte și revista Fortune în toamna anului 2021, în rândul a aproximativ 120 de directori executivi reprezentând companii din 15 domenii de activitate.

Trendul pare a fi unul global. Potrivit Departamentului Muncii al SUA, numărul americanilor care îşi părăsesc voluntar locurile de muncă a atins un nivel record în luna septembrie, în condițiile în care oferta de angajări se menţine peste nivelurile de dinaintea pandemiei. Potrivit Reuters, statistica ar constitui un semn că firmele ar putea fi nevoite să să crească salariile în continuare, pentru a atrage lucrători. Raportul lunar al Departamentului Muncii privind ocuparea locurilor de muncă reflectă o economie neuniformă, cu o cerere puternică şi deficite de forţă de muncă şi de bunuri, care au dus la cel mai ridicat nivel al inflaţiei din ultimii 31 de ani.

Angajatorii din aproape toate industriile concurează pentru a atrage muncitori, pe piaţa muncii fiind cu trei milioane de oameni mai puţini în comparaţie cu nivelurile de dinaintea pandemiei.

Un sondaj al Universităţii din Michigan arată că renunţările la locurile de muncă au crescut cu aproximativ 164.000 în luna septembrie, ridicând totalul la un nivel record de 4,4 milioane de persoane. De pildă, un număr de 56.000 de oameni au renunţat la locuri de muncă în industria artelor, divertismentului şi recreării, în timp ce 47.000 au plecat din celelalte servicii. Din sectorul educaţiei de stat şi locale au plecat 30.000 de angajaţi. „Creşterea continuă a renunţărilor indică o creştere a salariilor între 4,5%-5,0%, cu mult peste rata care ar fi în concordanţă cu o încetinire durabilă a inflaţiei către ţinta de 2%”, explică Michael Pearce, economist senior la Capital Economics, din New York. (R.I.)

Rezerva Federală a rezistat până acum apelurilor de a lua măsuri mai puternice pentru a combate o inflaţie peste aşteptări, argumentând că aceasta rămâne tranzitorie, chiar dac acesta va persista şi anul viitor.

Banca centrală a anunţat, la ultima sa şedinţă de politică monetară, că va începe să îşi reducă programul masiv de cumpărare de obligaţiuni luna aceasta, măsură considerată ca un precursor al creşterii ratelor dobânzilor de la nivelul lor actual aproape de zero.

Investitorii se aşteaptă în prezent la o creştere a dobânzii cheie la jumătatea anului 2022.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.