default-logo

Plătim, cu toții, nenorocitul preț al sofismelor corectitudinii politice

Crima de la Bolintin Vale a readus în atenția publicului un subiect despre care, din motive la care mă voi referi mai departe, nu am mai discutat, de cam multă vreme, cu atenția meritată. Mă refer, desigur, la comportamentul antisocial, agresiv și infracțional al unor grupuri sau colectivități etnice, comportament care pune în pericol liniștea localităților unde acestea viețuiesc, statornic sau temporar și, din păcate în nu puține cazuri, chiar viața  unor oameni pașnici și cinstiți. Grupuri sau colectivități în care o prezență deloc fugitivă și neînsemnată o au rromi sau țiganii. Nenorocirea de la Bolintin Vale trimițându-ne cu gândul la acel sângeros conflict de la Hădăreni, datând din primii ani de după decembrie 1989.Subiect dureros și rană încă sângerândă peste care nici azi nu se poate așterne uitarea. Iată de ce am citit cu mare interes și recomand spre lectură substanțiala analiză pe care a făcut-o Adrian Năstase pe acest subiect. Analiză care se întemeiază atât pe redutabila sa pregătire în domeniul științei dreptului, cât și pe experiența pe care a dobândit-o în sfera politicului si, în mod deosebit, în perioada în care a fost prim ministru al celui mai performant guvern pe care l-a avut România după căderea regimului partidului-unic.

Date esențiale ale problemei sunt reținute de către Adrian Năstase în acești termeni: „Autoritatea statului a slăbit, iar acest lucru s-a văzut și la Bolintin – lipsă de reacție și chiar complicități ale celor de la poliție (la nivel de județ și de localitate), lipsa de forță a prefecților, vulnerabilitatea primarilor, acceptarea circulației vehiculelor fără permise pentru conducătorii auto, construirea de locuințe fără autorizații, lipsa unor reglementări ferme în aceste domenii etc.”. După care urmează o constatare care m-a și condus la însemnările de față:,,Ne ferim să discutăm despre existența unor conflicte în România, între comunități de romi și alte comunități”.

Da, așa este! Ne ferim să discutăm, cu cărțile pe masă, despre acest subiect, dar, spre sincerul meu regret, autorul nu merge mai departe și nu ne spune și din ce motive și cine anume ne face să ne ferim. Drept pentru care, îmi îngădui să sugerez și câteva răspunsuri. În ce privește, perioada de până în decembrie 1989 lucrurile sunt bine știute: până la Congresul al IX-lea dacă abordai subiectul erai acuzat ca ești un naționalist burghezo-moșieresc și un înhămat la carul de război al imperialiștilor, pentru ca, după aceea, să fii suspect că subminezi unitatea moral-politică a întregului popor în jurul partidului și a secretarului său general. Odată cu decembrie 1989, lucrurile au luat o altă turnură, mai ciudată, accentuată în rău odată cu triumful, de fapt după (auto)impunerea teoriei și practicii political correctness. Ceea ce a făcut ca aici, pe meleagurile scumpei noastre patrii, fețe grele ale societății civile săpună batista pe țambal, nu care cumva, vezi Doamne!, să se înțeleagă de către măreața lume a Occidentului ultra-democrat că facem discriminare rasială. Terenul fiind, de altfel, pregătit pentru culpabilizare, încă din primăvara lui 1990, când anumite oficine l-au prezentat de Mihăiță Cofar, eroul evenimentelor de la Târgu Mureș, ca fiind un vajnic și pașnic cetățean maghiar călcat în picioare de naționalist-comuniștii români.

Ce a urmat vine de la sine, adică atunci când atragi atenția că un cetățean român de etnie romă a comis o faptă urâtă, imediat sar ca arși anumiți propagandiști care te mitraliază tot pe tine că îl discriminezi negativ pe respectivul. Nici că mai contează că sofismul este mare cât casa, de vreme ce tu nu îl culpabilizezi pe respectivul pentru că este de etnie romă, ci numai și numai pentru că a comis o faptă antisocială, adică o încălcare a legii, care lege este una, aceeași și pentru toți. Situație în care nici nu mă miră prea mult dacă, imediat după ce televiziunile au transmis relatări despre crima de la Bolintin Vale, cărora le-au adăugat imagini și informații despre comportamentul agresiv și fraudulos al unor grupuri de romi, pe rețelele de socializare au început să circule postări în care se lua pe față apărarea bieților infractori, care, chipurile!, sunt persecutați numai și numai pentru că sunt romi sau țigani.

În concluzie, este necesară o analiză aplicată a subiectului, analiză eliberată de clișeele corectitudinii politice sau a altor ideologii. Analiză la care, fără doar și poate, concetățenii noștri de etnie romă, oameni cinstiți, muncitori și de bună credință, să contribuie fără nicio restriște și motiv de îndoială. Altminteri să nici nu ne mai văităm pe toate drumurile că plătim, cu mic cu mare și fără deosebire de naționalitate, nenorocitul preț al conformării la sofismele corectitudinii politice!

                                                          Șerban CIONOFF

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*