default-logo

UNESCO. Două treimi dintre jurnaliștii lumii se tem pentru locurile lor de muncă

În ultimii cinci ani, atât audiența de știri, cât și veniturile din publicitate s-au mutat în număr foarte mare pe platformele de internet, doar două companii – Google și Meta (cunoscute anterior ca Facebook) – absorbind jumătate din toate cheltuielile globale de publicitate digitală.
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a analizat tendințele de dezvoltare media și a constatat că veniturile globale din publicitate din ziare au scăzut la jumătate în ultimii cinci ani.
Un raport al UNESCO indică faptul că instituțiile de știri se luptă adesea să obțină clickuri de la cititori, care determină veniturile din publicitate, iar mulți sunt „storși” de algoritmi ai intermediarilor digitali. Pandemia de COVID-19 nu a făcut decât să înrăutățească tendința, prin exacerbarea scăderii veniturilor din publicitate, pierderea locurilor de muncă și închiderea redacțiilor, se arată în raport. „Într-o pandemie, jurnalismul este un serviciu de primă linie care salvează vieți. Cu toate acestea, conținutul fals legat de COVID-19 s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare, în timp ce reducerile de locuri de muncă din jurnalism au creat un vid semnificativ în peisajul informațional, în special în țările cu venituri mici și medii. În septembrie 2020, peste un milion de postări au circulat pe Twitter cu informații inexacte, nesigure sau înșelătoare legate de pandemie, conform Observatorului Infodemics COVID-19, o inițiativă a Fondației Bruno Kessler”, detaliază UNESCO.
Între timp, un sondaj în rândul a 1.400 de jurnalişti a constatat că cel puţin două treimi dintre ei se simt acum mai puţin în siguranţă în locurile lor de muncă, din cauza presiunilor economice generate de pandemie.
Date fiind aceste tendințe îngrijorătoare, UNESCO îndeamnă guvernele să ia măsuri bazate pe politici în trei domenii cheie pentru a proteja siguranța presei independente și a jurnaliştilor:
sprijinirea viabilității economice a presei de știri independente, respectând în același timp autonomia profesională a jurnaliștilor – Guvernele pot, de exemplu, să ofere avantaje fiscale instituțiilor de știri independente într-un mod corect și transparent și fără a compromite independența editorială; dezvoltarea alfabetizării media și informaționale, pentru a învăța toți cetățenii diferența dintre informații fiabile, verificate și informații neverificate, și încurajarea publicului să obțină informații din mass-media independente; adoptarea sau reformarea legii mass-media, pentru a sprijini producția de știri disponibilă gratuit, în conformitate cu standardele internaționale privind libertatea de exprimare, arată news.un.org.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*