Nu există actualmente consens în definirea jurnalismului online. E clar că vorbim despre un act jurnalistic ce utilizează Internetul pentru a ajunge la public, dar unii cer ca și redactarea conținutului publicistic să utilizeze caracteristici proprii ale mediului digital (hipertext, multimedia etc.).
Începutul sec. XXI e considerat începutul Erei Informației, eră marcată de așa-zisa revoluție digitală, un fenomen de modificare a economiei, a educației și a mentalității datorat rolului dominant al informației. Încarnarea acestei revoluții (dacă pot spune așa) este IT-ul, adică tehnologia informației, mai precis tehnologia necesară pentru procurarea, procesarea, stocarea, convertirea și transmiterea informației, ceea ce în viața noastră de toate zilele se numește computer. Revoluția digitală a afectat toate domeniile majore ale activității umane, inclusiv jurnalismul. În ce măsură a fost afectat jurnalismul, nimeni nu știe încă, dar anumite întrebări sunt evidente încă de acum.
Pe noi ne interesează astăzi în ce măsură putem încadra în domeniul jurnalismului profesionist manifestările jurnalismului online. Pentru o parte dintre ele, răspunsul este foarte simplu: sunt activități profesioniste desfășurate sub autoritatea unor entități recunoscute. Mă refer la edițiile online ale ziarelor și revistelor, la site-urile de radio și televiziune, la site-urile de știri, la grupajele de știri realizate de Yahoo!, Google, Facebook și altele asemenea lor, la portalurile de știri (care au link-uri grupate pe subiecte). Pentru altă parte dintre ele, răspunsul meu este clar: le consider activități profesioniste. Mă refer la programele care creează site-urile necesare jurnalismului online, dar și la software-ul care creează acele extraordinare jocuri bazate pe știri (newsgames), un produs de mare efect al jurnalismului online, unde participantul poate experimenta virtual evenimente puternice, conform scenariului conceputpe baza știrilor și relatărilor ce au descris respectivele evenimente. Din această afirmație decurge imediat faptul că și programatorii pot dobândi statut de ziarist profesionist, în măsura în care sunt implicați în creații de tipul celor pomenite anterior.
Pentru o altă parte dintre ele, însă, răspunsul nu este simplu. Aici mă refer mai ales la bloguri și la ceea ce se cheamă jurnalism cetățenesc (citizen journalism). Aceste formule folosesc la maximum avantajele jurnalismului online: ultra-democratizarea informației (prin eliminarea barierelor de control și ușurința difuzării la nivel mondial), dorința publicului de a accede la informație în timp real, satisfacerea mult mai simplă și mai rapidă a orizontului personal de interes.
Blogurile au fost considerate la început un soi de jurnalism amator, în sensul în care acolo evenimentele erau prezentate, discutate și tratate în manieră personală, cu opinii și perspective foarte personale. Dar această manieră personală și deschisă de a prezenta și discuta întâmplări, momente și idei a plăcut publicului, astfel încât fenomenul blogurilor s-a întins repede, iar unele pot pretinde statut profesionist. Există publicații online care au propriile bloguri, scrise de profesioniști recunoscuți și deschise publicului. Există profesioniști care au blogurile lor. În aceste cazuri recunoașterea statutului profesionist nu pune probleme. Pentru celelalte cazuri, însă, problema rămâne delicată, deoarece s-a observat că subiectivismul și partizanatul unor blogger-i (adesea motivate financiar) măresc gradul de dezinformare și de manipulare a știrilor într-un Internet deja foarte afectat de fenomenul fake news. Cred că pentru blogurile independente care nu sunt scrise de ziariști profesioniști statutul de jurnalism profesionist poate fi acordat doar după o evaluare individuală. Această evaluare trebuie să țină seama de acuratețea informațiilor, de onestitatea opiniilor și de calitatea impactului asupra publicului. De altminteri, în America de Nord există o mișcare pentru drepturile bloggerilor jurnaliști. În atare context, Curtea Supremă a Canadei a dat o interesantă rezoluție, în care stabilea că bloggerii trebuie să se supună acelorași legi cărora li se supun mass-media instituționalizate.
Mult mai simplă este, deocamdată, chestiunea jurnalismului cetățenesc. Această formă de manifestare, specifică mediului digital, se referă la posibilitatea oricui de a anunța ceva, de a comenta ceva, de a prezenta ceva, într-un cuvânt: de a posta ceva interesant pentru el în forumuri, pagini de chat, site-uri de știri, bloguri, site-uri de tip YouTube, site-uri de tip TikTok, oriunde i se permite în rețeaua informațională. Deocamdată, jurnalismul cetățenesc este pretutindeni considerat drept jurnalism amator. Am repetat termenul „deocamdată”, deoarece deja apar în lume publicații online scrise de sute de „cetățeni reporteri”, ale căror materiale sunt prelucrate de ziariști profesioniști. Unde va duce moda cetățenilor reporteri, încă nu știu.
Radu Comănescu
(Revista UZP nr. 21/2021)