default-logo

Impactul major al aderării Finlandei și Suediei la NATO

Liderii finlandezi și-au anunțat convingerea că Finlanda ar trebui să se alăture celei mai mari organizații militare din lume, NATO, din cauza războiului Rusiei în Ucraina. Suedia ar putea urma în curând exemplul. În cazul în care solicită aderarea, mișcarea ar avea ramificații de anvergură pentru Europa de Nord și securitatea transatlantic, scrie AP.
Nefiind neutru ca Elveția, Finlanda și Suedia se consideră în mod tradițional „nealiniate” din punct de vedere militar. Dar războiul Rusiei în Ucraina și dorința aparentă a lui Putin de a stabili o „sferă de influență” centrată pe Moscova le-a zdruncinat noțiunile de securitate. La doar câteva zile după ce Kremlinul a ordonat invazia din 24 februarie, opinia publică din cele două state nordice s-a schimbat dramatic. Sprijinul Finlandei pentru aderarea la NATO s-a situat în jurul a 20-30% de ani de zile, iar acum este de peste 70%. Cele două state cei mai apropiați parteneri ai NATO, dar menținerea legăturilor bune cu Rusia a fost o parte importantă a politicii lor externe, în special pentru Finlanda. Acum, însă, se speră în sprijinul de securitate din partea statelor NATO – în primul rând SUA. Marea Britanie s-a angajat să le vină în ajutor.
Aderarea celor două state la NATO, alăturându-se vecinilor regionali Danemarca, Norvegia și Islanda, le-ar oficializa efortul comun de securitate și apărare în moduri în care pactul lor de Cooperare Nordică de Apărare nu a făcut-o. NORDEFCO, așa cum este cunoscut, se concentrează pe cooperare. A lucra în cadrul NATO înseamnă a pune forțele sub comandă comună.
De asemenea, aderarea ar întări strânsoarea strategică nordică asupra Mării Baltice – punctul maritim de acces al Rusiei la orașul Sankt Petersburg și exclava sa, Kaliningrad. Finlanda și Suedia, alături de Islanda, vor fi astfel în inima triunghiului format cu Atlanticul de Nord și zonele maritime din Arctica, unde Rusia își proiectează puterea militară din nordul Peninsulei Kola. Planificarea militară integrată a NATO va deveni mult mai simplă, făcând regiunea mai ușor de apărat.
În același timp, Finlanda și Suedia sunt parteneri apropiați ai NATO, contribuind la operațiunile Alianței și la poliția aeriană. Cel mai important, cele două state îndeplinesc deja criteriile de aderare la NATO, privind democrațiile funcționale, relațiile de bună vecinătate, granițele clare și forțele armate care sunt în pas cu aliații. După invazia rusă în Ucraina, Finlanda și Suedia au stimulat în mod oficial schimburile de informații cu NATO și participă la fiecare întâlnire pe probleme de război. Ambele își modernizează forțele armate și investesc în echipamente noi. Finlanda cumpără zeci de avioane de război F-35 de ultimă generație, iar Suedia are avioane de luptă de cea mai bună calitate – Gripen. Finlanda spune că a atins deja limita NATO privind cheltuielile de apărare, de 2% din produsul intern brut. Și Suedia își crește bugetul militar și se așteaptă să atingă ținta până în 2028. Media NATO a fost estimată la 1,6% anul trecut.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut ca NATO să înceteze extinderea. Dar opinia publică din Finlanda și Suedia sugerează că invazia în Ucraina le-a condus „în brațele” NATO.
Dacă Finlanda s-ar alătura Alianței, ar dubla lungimea graniței NATO cu Rusia, adăugând încă 1.300 de kilometri.
Până acum, Moscova nu a făcut niciun gest nimic evident pentru a descuraja cele două state. Kremlinul a declarat că răspunsul său ar putea depinde de cât de aproape se mișcă infrastructura NATO de granițele Rusiei.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*