Economia Republicii Populare Chineze, aflată într-o continuă creștere, fiind considerată de adevărații specialiști ca cea de-a doua economie națională la nivel mondial (după SUA și urmată de Japonia), a dat naștere unor uber-investitori. Iar acești puternici oameni de afaceri caută să se extindă și în partea central-estică a Europei. Tocmai de aceea, zeci de magnaţi chinezi ne-au vizitat în ultimii ani, însă infuzia de capital mult-promisă s-a tot lăsat aşteptată. Până când?
În ultimii ani am tot fost „amenințați” de un mare „descălecat” al investitorilor chinezi în țara noastră.
Nu e ca și cum am duce lipsă totală de investiții chinezești în România. Nu, să nu-l mâniem pe Dumnezeu. Avem firme care produc pungi de plastic, biciclete și chiar… autobuze electrice. Da, ați citit bine – la Băicoi, mai exact, în Prahova, acolo unde se investesc 100 de milioane de euro pentru ca autobuzele electrice produse în România să ajungă în țările din Europa.
Dar nu e de ajuns. Vrem mai multe astfel de investiții. Conform unei statistici găsite pe net, în anul 2015 investițiile chinezilor la noi au fost de doar 209 milioane de euro, o cifră foarte mică la nivel macroeconomic, iar în anul 2016 nu au trecut nici măcar de 100 de milioane de euro. Și avem nevoie de mai mulți investitori chinezi care să creeze locuri de muncă suplimentare în economia românească, așa cum se creează as we speak cele 400 de job-uri la Băicoi. Iar pentru localitatea Băicoi contează mult, dacă e să luăm în calcul că acolo mai sunt 10.000 de locuitori. Realistic vorbind!
Acum câțiva ani, pe vremea lui Ponta mai exact, se vorbea mai mult despre China în raport cu România. Mai țineți minte că Li Keqiang, prim-ministrul RP Chineze, a susținut un discurs în Parlamentul României? Recunoașteți că puțini dintre voi mai știți asta… a fost prima vizită într-o țară din Europa Centrală şi de Est de când a preluat funcția de prim-ministru al Chinei. Iată ce zicea Li Keqiang în noiembrie 2013: „Cooperarea româno-chineză poate să devină un fanion al colaborării dintre China şi Europa Centrală şi de Est. România este un pilon strategic pentru cooperarea China – Europa Centrală şi de Est, care, la rândul său, va servi drept motor pentru relaţiile China – Uniunea Europeană.
Dumneavoastră, cei prezenţi aici, sunteţi nu numai contributori la relaţiile româno-chineze, ci și la relaţiile China – Uniunea Europeană. Aceasta este sarcina noastră comună.
Ca să mergem mai departe, avem nevoie de un vapor mare și de vânt potrivit. Acum avem vapor, facem toate eforturile, avem şi vântul potrivit. Acest vapor, care reprezintă cooperarea româno-chineză, va tăia valurile şi va merge mai departe”.
Ce s-a întâmplat până la urmă cu acest vapor?
Am putea spune că e la apă dar merge cu prea puține noduri. Pe 7 iulie a.c., premierul Dăncilă a avut o întrevedere cu Li Keqiang, premierul RP Chineze, la Sofia, în marja Summit-ului șefilor de guvern ai formatului cooperării 16+1/Europa Centrală și de Est – R. P. Chineză. Vă redau câteva aspecte menționate de către agențiile de știri chineze, legate de acea întrevedere:
În cadrul întâlnirii, Li a lăudat profunda prietenie tradițională dintre China și România.
„Anul viitor se împlinesc 70 de ani de la înființarea relațiilor noastre diplomatice”, a spus Li, adăugând că China este gata să lucreze cu România pentru a crește vizitele la nivel înalt și pentru a extinde schimburile între oameni, pentru a injecta un nou impuls în dezvoltarea relațiilor China-România.
Doamne Ajută!
Acum câteva luni citisem în presa de specialitate că unul dintre cele mai mari grupuri din agricultură din România a anunțat încheierea unui parteneriat strategic cu un fond chinez de investiții, finanțat într-o oarecare măsură și de guvernul chinez.
Deal-ul constă într-o infuzie de 50 de milioane de euro din partea chinezilor pentru a moderniza şi dezvolta 15 silozuri de cereale pe care compania românească le deține. Bravo. Asta-i calea!
Unde sunt investițiile alea mari?
E de notorietate că Guvernul României ia în calcul, până la urmă, semnarea contractului de parteneriat public-privat (PPP) cu o asociere chinezo-turcă pentru construirea sectoarelor importante ale autostrăzii Ploiești-Brașov. Surse de încredere din cadrul Ministerului Transporturilor au declarat că asocierea China Communications Construction Company și Makyol Insaat Sanayi Turizm (Turcia) este cea mai… de luat în seamă = serioasă.
Oare ăsta să fie prețul pe care România îl plătește pentru ca noi să devenim parteneri de neschimbat în relația cu China? Putem vorbi, oare, după eventuala concretizare a PPP-ului pentru autostradă, că vom avea parte de mai multe investiții chineze la noi țară?
Mergând pe aceeași idee, dar făcând o mică paralelă, putem să ne așteptăm că turcii să fie aproape de noi cu tehnică medicală și alte echipamente de profil atunci când vom da drumu’ la mult-așteptatele spitale regionale? Stați, stați, nu săriți așa! Știți ce servicii și echipamente sunt la Anadolu? Exact, turcești…
România vrea să întărească relaţiile comerciale cu China, asta e clar. România are nevoie de investițiile magnaților chinezi și să-şi crească exporturile, iar nicio ţară nu ar fi o piaţă de desfacere mai mare decât China. Conform MAE, la 31 decembrie 2016, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 4,5 miliarde USD (creștere cu 18,85% față de aceeași perioadă din 2015), din care exportul românesc a fost de 682,32 milioane USD (creștere cu 17,27%), iar importul 3,81 miliarde USD (+19,12%). Conform datelor provizorii pentru anul 2017 se poate constata o creștere a exporturilor cu 21,29% față de 2016.
Cum facem să dezvoltăm (mai mult) relațiile România-China?
Prima dată cu un zbor direct București-Beijing. Urgent!
Linia aeriană Tarom sista în 2003 relația Bucureşti-Beijing şi retur. Nimeni n-a înțeles concret atunci de ce operatorul național a făcut mișcarea aceea. S-au invocat, bineînțeles, rațiuni economice. Însă adepții teoriei conspirației spun alte lucruri…
„Tarom va relua zborurile spre China din august, urmând să opereze două curse pe săptămână, pe ruta Bucureşti-Beijing, au declarat surse din cadrul companiei aeriene”, scria într-un articol din 2014. De atunci și până acum, niciun avion Tarom nu a efectuat vreun zbor comercial în China…
Continuarea pe stiripesurse.ro