În acest noiembrie mohorât, în plină pandemie și stare de alertă, vă invit să ni-l amintim împreună pe basul Nicolae Florei, care de 20 de ani cântă lieduri în cer.
Născut la 10 noiembrie 1927 la Bocşa Vasiova, Caraş-Severin, acesta este locul în care Nicolae Florei copilăreşte şi care-i va rămâne până la moarte “acasă”. Se stinge în 25 noiembrie 2000 la Bucureşti.
Studiază la Timişoara, apoi la Bucureşti cu mari profesori care-i vor marca strălucita carieră: Sabin Drăgoi, Nicolae Ursu, Vadim Sumski, Petre Ştefănescu—Goangă, Jean Ranzescu şi Jean Bobescu. Înainte să-şi pună în valoare excepţionala voce de bas, Nicolae Florei este profesor de muzică la Bocşa şi dirijor la Timişoara. În 1950 debutează la Teatrul “Excelsior” din 
Bucureşti, în cadrul Ansamblului de cântece şi dansuri “Ciocârlia” sub bagheta lui Viorel Doboş. Primul său succes îl obţine interpretând cantata “Pe malurile Prutului” de Ciprian Porumbescu. Debutul său la Opera Română se produce în 1955 cu “Rigoletto” de Verdi. Până în 1984 are o fabuloasă carieră pe prima scenă lirică a ţării. Se impune în faţa publicului şi a criticii prin roluri din opere celebre din repertoriul universal interpretate cu deosebit talent şi măiestrie, într-un mod fabulos: “Bărbierul din Sevilla”, “Traviata”, “Aida”, “Faust”, “Carmen”, “Tosca”, “Boema” şi alte multe astfel de piese. Un moment deosebit al carierei sale l-a constituit interpretarea rolului titular din “Oedip” de George Enescu, în montarea operei din Viena. Dar, dincolo de Viena, faima sa internaţională s-a consolidat în turnee efectuate în Cehoslovacia, URSS, Polonia, Belgia, Germania, Australia, Noua Zeelandă.
Glasul de aur şi talentul interpretativ ce l-au impus pe Nicolae Florei n-au cucerit numai publicul de operă, ci şi pe cel atras de romanţe şi cântece populare, iar pricesnele, cântece religioase interpretate cu har, i-au sporit considerabil popularitatea.
Nicolae Florei se întorcea acasă la Bocşa Vasiova mai ales de sărbători, iar
concitadinii lui îl puteau admira la marile sărbători religioase în biserica din Bocşa Vasiova unde interpreta favoritele sale pricesne.
Din anul 2017, la inițiativa unui alt bocșean, prof. dr. univ. Marius Manyov, la Bocșa se desfășoară anual Festivalul-concurs de interpretare a liedului și romanței „Nicolae Florei”.
„Ideea organizării unui festival dedicat personalității marcante a muzicii culte românești, basului Nicolae Florei, la Bocșa, este izvorâtă din crezul meu profesional și uman. Acesta face referire nu numai la prețuirea calității prestației artistice, ci acoperă un palier esențial al stării de normalitate: prețuirea valorii, în pofida devierilor comportamentale din mediul cotidian. Gestul capătă noi valențe atunci când vorbim despre o personalitate marcantă ca Nicolae Florei, care a influențat traseul profesional al mai multor generații de tineri aspiranți la arta lirică, concretizându-se într-un adevărat reper interpretativ, dar și-a pus totodată amprenta pe formarea gustului estetic al mai multor generații de melomani. Dincolo de apartenența mea la grupul minoritar, dar select, al grăitorilor prin ”cuvânt cântat” și continuator al artei vocale a lui Nicolae Florei, trăiesc acum mulțumirea sufletească a împlinirii unui gând care mă preocupa de mai mulți ani: acela de a-i dedica, aici, la Bocșa, un festival care să-i poarte numele”, afirma basul Marius Manyov la prima ediție a Festivalului „Nicolae Florei”.
Referinţe: Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Istorie şi artă bisericească/ Jurma Gheorghe şi Vasile Petrica. Reşiţa. Timpul. 2000; Oameni şi locuri din Bocşa/ Iosif Cireşan Loga. Reşiţa. TIM. 2005; Cărăşeni de neuitat III/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa. 2010; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara. Mirton. 2011; Muzicieni din Banat: lexicon/ Ioan Tomi.Timişoara. Eurostampa. 2012; colecţia revistei Bocşa culturală; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30).
GABRIELA ȘERBAN