◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Informarea corectă pe tema schimbărilor climatice, misiune stringentă a mass-media

Multe dintre țările care s-au reunit la Glasgow pentru recentul summit COP26 s-ar putea să nu trateze încă schimbările climatice ca pe o criză. Dar un studiu canadian, primul de acest fel, care a chestionat oameni de știință, jurnaliști și public pentru opinii cu privire la acoperirea în media a schimbărilor climatice a constatat că la nivel de majoritate există un acord asupra faptului că există o criză climatică (oameni de știință 96%, jurnaliști 95%, public 81%) și presa ar trebui să relateze despre temă în acest fel (oameni de știință 91%, jurnalişti 95%, public 73%). „Schimbările climatice sunt deja responsabile pentru multe dezastre. Oamenii de știință, jurnaliștii și publicul recunosc aceste fapte și doresc ca mass-media să le reflecte”, punctează prof. Sean Holman, unul dintre cercetătorii principali ai studiului citat de Asociația Canadiană a Jurnaliştilor

Sondajele, care au fost realizate de firma Research Co. din Vancouver, au relevat, de asemenea, că jurnaliştii doresc ca cercetătorii care se ocupă de climă să fie consultaţi în deciziile redacţiilor cu privire la acoperirea temei (82%). Și oamenii de știință doresc ca mass-media să găzduiască forumuri în care publicul să le poată adresa direct întrebări despre schimbările climatice (89%).

„Sondajele arată că jurnaliştii şi oamenii de ştiinţă au mai multe în comun unii cu ceilalţi decât sugerează, uneori, acoperirea mass-media. Asta înseamnă că există o oportunitate ca ei să lucreze mai strâns împreună”, afirmă cercetător principal dr. Peter Ryan.

Publicul caută surse de încredere

Pe de altă parte, oamenii de știință și jurnaliștii chestionați au fost de acord că publicul nu știe suficient pentru a lua decizii informate de vot cu privire la schimbările climatice (oameni de știință 80%, jurnalişti 77%), nici mass-media nu furnizează aceste informații suficient (oameni de știință 67%, jurnaliști 65%). „Democrația depinde de faptul că alegătorii folosesc faptele pentru a lua decizii informate. Rezultatele acestor sondaje ne spun că mass-media din Canada trebuie să facă mai mult pentru a oferi publicului informații bazate pe știință despre schimbările climatice și legătura acesteia cu evenimentele zilnice”, este de părere dr. Patricia Elliott.

Raportul Climate Coverage in Canada cuprinde sondaje realizate cu sprijinul Asociației Jurnaliștilor din Canada, finalizate de 143 de oameni de știință, și 148 de jurnalişti. Documentul  face parte dintr-un studiu amplu, care examinează relația dintre jurnaliști, oameni de știință și public în acoperirea știrilor despre schimbările climatice. Condus de cercetători de la Universitatea din Victoria, Universitatea Mount Royal și Universitatea First Nations din Canada, acesta este primul studiu canadian care compară percepțiile tuturor celor trei grupuri.

O altă cercetare, derulată în Marea Britanie, a avut la bază aceeași întrebare – cât percepe publicul despre adevărata dimensiune a schimbărilor climatic și ce rolau mass-media în acest proces.

Pe măsură ce frecvența și intensitatea valurilor de căldură, inundațiilor și a altor evenimente meteorologice extreme a crescut, la fel și îngrijorarea publicului cu privire la schimbările climatice. Un sondaj din 2019 a constatat că 80% dintre oameni erau destul de îngrijorați sau foarte îngrijorați, în timp ce un sondaj mai recent a clasat schimbările climatice drept cea mai importantă problemă.

Oamenii sunt mai implicați decât oricând în criza climatică. Dar cât de bine înțeleg? Și în ce surse de informații au cea mai mare încredere? Potrivit unui sondaj realizat de YouGov și The Conversation, după chestionarea a peste 1.700 de adulți care locuiesc în Regatul Unit, s-a constatat că aproape jumătate din eșantion nu a putut identifica 50% dintre titlurile false de știri privind schimbările climatice și aproape jumătate (44%) dintre toți respondenții nu cunoșteau cât de des au întâlnit dezinformări online. Aceste cifre sugerează că oamenii au nevoie de mai multe îndrumări despre cum să identifice în mod eficient dezinformarea și cum să găsească informații de încredere despre schimbările climatice.  Asemenea, participanților li s-a cerut să citească cinci titluri de știri reale și patru false despre schimbările climatice. Aproape jumătate (46%) au crezut în mod eronat că „Oamenii de știință nu sunt de acord cu privire la cauza schimbărilor climatice”, dar, pe de altă parte, majoritatea respondenților au identificat corect titluri false cum ar fi „Nivelurile de dioxid de carbon sunt mici. Ele nu pot face diferența” (70%). În timp ce peste jumătate dintre respondenți au ghicit corect titlul real „Peste un milion de specii sunt expuse riscului de dispariție din cauza schimbărilor climatice” (65%), doar 15% știau că „Trecerea la carburanți pentru avioane fabricat din plante de muștar ar reduce emisiile de carbon cu aproape 70%” este fals.

Opinii contradictorii și neîncredere în politicieni

În condițiile în care majoritatea celor intervievați au considerat că relatarea corectă este importantă, 78% spunând că dezinformarea privind schimbările climatice este dăunătoare eforturilor de a aborda criza climatică, mass-media și informarea corectă au intrat în prim-plan.

Întrebați despre acoperirea în mass-media a schimbărilor climatice, 39% dintre participanții la sondaj au susținut că raportarea mass-media în general a fost prea abstractă, cu un accent excesiv pe viitor, mai degrabă decât pe problemele de astăzi. În mod similar, 29% au considerat că acoperirea media este confuză, invocând prea multe opinii contradictorii (55%) și o neîncredere în politicieni (55%). „În ciuda conștientizării larg răspândite cu privire la problemele cauzate de știrile false, mulți oameni pe care i-am chestionat nu și-au recunoscut propriul rol în acest proces. În timp ce marile majorități s-au îngrijorat de efectele dezinformării privind schimbările climatice și au spus că nu le-au împărtășit ei înșiși, 24% au raportat că nu verifică niciodată informațiile citite. Acest lucru ar putea sugera că publicul nu este sigur care surse sunt de încredere, făcându-l mai vulnerabil la informarea greșită, pe care o consideră dăunătoare cauzei combaterii schimbărilor climatice. În mod clar, se poate face mai mult pentru a educa oamenii cu privire la modul de a distinge informațiile reale despre schimbările climatice de cele false”, notează autorii cercetării.

Roxana Istudor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *