Premiere în suflet…

Poate părea oarecum forțat să identifici premierele unui Oraș, fie el și Sibiul. Adică partea de Rai hărăzită nouă pe Pământ, axa unei lumi în permanentă transformare, care ne cuprinde pe toți și ne redă propriei noastre vocații, propriei noastre trăiri. Miez de Românie, Orașul acesta a ținut în el, ascunse ori la vedere, sute de minunății, daruri ale lui Dumnezeu, ale oamenilor către Dumnezeu și ale oamenilor între ei. Credem că este și Cetatea lui Dumnezeu și a oamenilor, în măsuri cuvenite. Mai ales acum, parcurgând sutele de cărți și articole din care ne-a ieșit zdroaba bucuroasă a ultimilor ani1, constatăm că Sibiul este o aură existențială pentru Țară, un punct de istorie și geografie deopotrivă funciară și metafizică, o platformă a tensiunilor istorice din care s-au născut și libertatea, și rezistența unei culturi care se vădește a fi cu mult mai veche de un centenar…

Nu știm dacă am reușit să cuprindem premiere ce nu le cunoaște cititorul. Poate erau și altele, necunoscute de noi. Deseori au fost înregistrate de istoriografia locală drept premiere acțiuni și obiective care nu, nu începeau din facerea vreunui concitadin. Nicidecum asta nu scade din efortul sibianului, ci așază efortul lui în custodia altei lucrări, de nu se află deja consemnată în ea. Nu e vorba în volumul nostru de exacerbarea unei mândrii locale, deși nu putem fi străini de ea, ci de o propunere de revalorificare a orei de istorie locală, a orei de Sibiu, în care ar trebui antrenați copiii noștri și cei crescuți în urbe, deopotrivă. Personajele cărții noastre sunt cei care ne-au dăruit Sibiul în aureola de burg medieval alungit spre Cerul împlinirilor. Un soi de construcție deopotrivă telurică și eshatologică. Am căutat în textele de odinioară unul care să ne exprime propria stare de spirit la realizarea volumului. L-am aflat în ultima zi, când ne grăbeam cu paginația, când simțeam că trebuie să aflăm ceva. Redăm aici ultimele două alineate dintr-o scriere a lui Nicolae Cristea, despre care vă îndemnăm să citiți, la 10

vreme, în albumul nostru de premiere. Acum, glasul lui, ca un glas peste apele Istoriei:

„O inimă carea nu rămâne indiferentă la abnormalitățile cursului ideilor îndeamnă pe erou și pe martiriu la sacrificii, pre poetu la învăția a cunoasce partea ce serioasă a vieției, a sortei omenești în deplina ei însemnătate. Fără de astfeliu de inima românii nu aru fi avutu unu Horea, Crisianu și Cloșca, nu aru fi avutuVladimiresci, șîRomani’a de astadi nu aru fi avutu unu Lazaru, carele se regenereze romanismuluintrîns’a, romanismulu, ce atâtu a fostu de cadiutu in câtu era un nume de dispretiu in patri’asea propria; și fara de astfeliu de anima Andreiu Muresianu nu aru fi pututucanta:

Desteaptate române din somnuluceludemorte

In care te-aduncira barbarii de tirani

Acum ori nici odatacroiesceti alte sorte

La carea sa se inchine si crudii tei dusmani!”2

Sorana Maier Bițu

Constantin-Valer Necula

1 Constantin NECULA, Sorana MAIER, Sibiu – Case cu suflet la un Centenar de Unitate, Ed. EIKON, București, 2018, 179 p. (cu ediții și în limba engleză și germană) și Preot Constantin NECULA și Sorana MAIER, Sibiu. Catedrale de Oameni / HumanCathedrals, Casa de Presă și Editură Tribuna, Sibiu, 2017, 88 p.; Sorana MAIER, Sibiu, orașul premierelor/ City of firsts, Casa de Presă și Editură Tribuna, Sibiu, 2016, 83 p.

2 Nicolau Cristea, Despre simtieminte. Prelegere publică de…, Sabiiu, in tipografi’aarchidiecesana, 1871, p. 22.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.