default-logo

Promovăm valorile românilor și sârbilor din ambele țări

INTERVIU CU OGNJAN KRSTIĆ, PREȘEDINTELE UNIUNII SÂRBILOR DIN ROMÂNIA

Necesitatea reinițierii unei colaborări mai apropiate dintre sârbii din România și românii din Serbia s-a confirmat și în urma discuțiilor purtate la conferința ,,Integrarea europeană – provocări, experiențe și reușite ale vremurilor noastre” , organizată recent de C.P.E. ,,Libertatea”. De ce drepturi se bucură minoritarii sârbi, care este sprijinul pe care Serbia îl oferă sârbilor din România, cum își finanțează activitățile numeroase – sunt doar o parte dintre subiectele pe care le-am atins în interviul cu Ognjan Krstić, președintele Uniunii Sârbilor din România, cea mai reprezentativă organizație sârbească din România, care apără și interesele și drepturile sârbilor. Dumnealui mai vorbește și despre colaborarea apropiată a sârbilor din regiune și diasporă, dar și despre necesitatea unei legături instituționale cu Serbia.

Sunteți promotorul apartenenților minorității sârbe din România, dar totodată și un ghid pentru toți cei care doresc să viziteze Serbia. Cât de importantă este această organizație pentru sârbii din România?

– Din 1989, este o organizație de elită, reprezentativă a comunității sârbe din România. Prin tot ceea ce face, are ca scop păstrarea identității naționale prin toate elementele identității naționale, adică limbă, cultură și religie.

Un element foarte important este de a educa tinerii în acest spirit, de a le apropia valorile tradiționale, valorile care ne caracterizează ca națiune, ca popor. Al doilea aspect este foarte important. Ca organizație încercăm să stabilim această punte de legătură între cele două state, de altfel nu numai vecine, ci și prietene. De-a lungul istoriei România și Serbia au demonstrat acest lucru. Există proiecte comune și s-ar putea face și mult mai mult pe această relație bilaterală. Aici, un element important consider că sunt și românii din Serbia și sârbii din România, care sunt la baza acestei legături istorice și care poate fi model și pentru alții.

Cât de mulțumit sunteți de poziția politică, socială, culturală a sârbilor din România în momentul de față? În ce măsură s-au schimbat lucrurile din momentul în care România a intrat în Uniunea Europeană?

 În principiu, putem spune că suntem activi și pe plan politic. Având reprezentare în Parlamentul României, putem acționa direct și putem interveni în procesul legislativ, în sensul adoptării unor legi care privesc exclusiv și numai comunitatea minoritară din România. Este un aspect important. Acest lucru ne permite să fim activi și pe plan politic, nu numai noi, ca sârbi, ci toți care au reprezentant în Parlamentul României. Ținând cont de faptul că pot fi inițiatorii unor legi, pot participa direct la dezbateri, pot susține aceste proiecte legislative; nu numai noi, comunitatea sârbă, ci și celelalte 18 minorități. Este o schimbare pozitivă care ne permită să obținem drepturile legate și de drepturile minorităților naționale.

Câți sârbi trăiesc în România în momentul de față?

– În această privință sunt două aspecte. Unul este legat de recensământul care a fost în anul 2011, conform chestionarelor care sunt de tip european. Uneori, aceste chestionare nu definesc exact apartenența celui chestionat și uneori există erori în exprimare. Avem niște localități unde numărul de sârbi a fost mai mare decât cel din datele statistice.

După ultimul recensământ, în România trăiesc undeva 18.500 de sârbi, care sunt într-un areal geografic la graniță cu Serbia. Încep de la Mureș și până la Porțile de Fier. Aici este concentrată cea mai mare comunitate de sârbi, însă, spun încă o dată, altele sunt elementele la care ne raportăm. Este numărul de elevi, este numărul de enoriași, este numărul de membri activi ai comunității. Cert este că există o migrație către orașele mari și aici există un proces care a stins satele sârbești din jurul marelor localități. Cred că acest proces este și aici în Serbia. Noi am pierdut satul sârbesc din România.

Câte localități sârbești sunt în România?

– La noi, localitățile sârbești sunt legate de existența bisericii. Avem 55 de biserici și 55 de mănăstiri active. Undeva, acestea sunt și localitățile unde trăiesc sârbii. Este o cifră relevantă și are și o continuitate istorică, pentru că, orice localitate unde trăiesc sârbii are și biserică, ce este, cu certitudine, și un element definitoriu.

În doi ani (2021) Timișoara și Novi Sad vor împărți titlul de Capitală Europeană a Culturii. Ce le apropie pe cele două orașe? Cât de dezvoltată este oferta culturală la ora actuală în Timișoara?

– Cele două orașe au fost partenere și în procesul de obținere a acestui mandat. Novi Sad- și delegația din Novi Sad au fost să susțină Timișoara, și la fel, Timișoara a susținut orașul Novi Sad. Ideea era că în momentul în care Timișoara a obținut titlul de Capitală Europeană a Culturii nu se știa încă de Novi Sad, ca oraș din afara comunității europene care era în concurență cu celelalte orașe. În programul cultural a fost inclus și Novi Sadul ca partener activ. Trebuie să spun că principalul argument al Timișoarei pentru a obține acest titlu, demn de laudă, a fost această multiculturalitate, iar Uniunea Sârbilor a fost și ea parte activă în procesul de obținere a acestui titlu.

Există elemente comune, care leagă cele două orașe și mai ales acum, când cele două orașe sunt și poartă acest titlu de Capitală Europeană a Culturii.

Interviu consemnat de Teodora SMOLEAN

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.