15.416.890 de lei finanțare, prin Programul Operațional Regional 2014-2010
„Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina – Bărboşi” este unul dintre cele mai importante proiecte, pe care și le-a propus Primăria municipiului Galați. După ani de așteptare în paragină, vechiul sit arheologic, de cultură și civilizație daco-romană, a primit girul Uniunii Europene pentru a fi restaurat. În acest scop, a fost atrasă la Galați o finanțare în valoare de 15.416.890, 99 lei, prin Programul Operațional Regional 2014-2020.
„Cu această sumă vom reda viață sitului arheologic Tirighina – Bărboși din marginea municipiului Galați, care era într-un mare anonimat. Restaurarea și conservarea sitului Tirighina – Bărboși se va face, potrivit proiectului, în doi ani de la semnarea contractului de finanțare, după care va fi repus în circuitul turistic”, ne-a spus domnul Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați.
Castrul roman Tirighina – Bărboși este situat la periferia municipiului Galați și este declarat monument de patrimoniu de categoria A, potrivit Ordinului Ministrului Culturii nr. 2361/2010. Acest centru poartă încă urmele vechii „dave” dacice, dar și ale „castrului” roman, ridicat pe vechea „davă”, după cucerirea Daciei de către romani, între anii 101-102 și 105-106.
Despre importanța economică și cultural-spirituală a vechii așezări daco-romane aflăm și din Diploma militară din anul 140 după Hristos, descoperită în Bulgaria. În vechime, Castrul de la Tirighina-Bărboși asigura legătura între Moesia Inferioară și partea de nord-est a Daciei Romane, „urmând linia Siretului, a Trotușului și a Oituzului, până la așezarea Brețcu, în Transilvania”. Așezarea de la Bărboși a fost – până în feudalismul târziu – cap de pod și cu o altă vestită cetate din Dobrogea – Dinogeția – aflată astăzi pe teritoriul județului Tulcea. Reiese că punctul de legătură de la Tirighina – Bărboși era cunoscut înainte de cucerirea romană și el era la îndemâna locuitorilor daci, dar și a negustorilor greci.
Săpăturile arheologice din ultima jumătate de veac au confirmat 
faptul că vechea cetate dacă – „davă”- a avut o viață social-economică și militară, deosebite. Așezarea nu și-a pierdut din importanță nici în vremea Imperiului Roman de Răsărit, de la care comunitatea gălățeană, și nu numai, păstrează drept moștenire un „castrum-casttelum”. Vechiul sit arheologic, în parte, a fost scos, la lumină de arheologi între anii 1976 și 1979, sub conducerea istoricului I.T. Dragomir. În anul 2017, cercetările pentru restaurarea sitului de la Bărboși-Tirighina au fost reluate, sub conducerea profesorului dr. Florin Topeleanu.
În urma cercetărilor din anii 1976-1979, realizate de Muzeul Județean de Istorie Galați, în colaborare cu Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” – București, la Bărboși, au fost scoase la lumină șaisprezece morminte romane, între care, cel cu numărul șapte este „cel mai valoros mormânt, judecat atât din punct de vedere al bogatului său inventar, cât mai ales al ritului său de înhumare”, observa istoricul și arheologul Ion T. Dragomir, fost director al Muzeului Județean de Istorie – Galați, și cel căruia datorăm cunoașterea și aprofundarea acestei istorii.
În mormântul daco-roman paleocreștin, cu numărul șapte, a fost descoperit trupul întreg al primului creștin de pe întreg teritoriul românesc, pe nume, „Innocens”, datat cronologic cu monede romane de la Claudiu al II-lea Goticul (268-270), precum și alte obiecte de rit funerar daco-roman. Cel mai important artefact este o fibulă de argint, găsită în mormântul șapte, care are încrustat numele Innocens, numele celui care odihnea în acest mormânt. Innocens înseamnă «cel nevinovat» și desemna persoana care se pregătea să fie botezată în Biserica Primară Creștină. Se crede că „Nevinovatul” era un general al Armatei Imperiului Roman de Răsărit. În același mormânt, s-au mai găsit, între altele, un pahar „asemănător cu cel de la Apahida și căţuia dacică, elemente care atestă vechile practici de înmormântare ale comunităţii daco‑romane, abia în formare, în veacul III creştin. Întărește acest fapt, modul în care au fost aşezate mâinile lui Innocens, se presupune că erau încrucişate pe piept – una dintre ele fiind căzută de pe piept, din motive de degradare a trupului după moarte. Apoi, orientarea celui mort cu faţa spre răsărit este un alt element că „Nevinovatul” – „Innocens” – era creștin, în Biserica Primară.
În anul 2017, când s-a pus problema reluării cercetărilor la castrul Bărboși – Tirighina, sub îndrumarea profesorului dr. Florin Topoleanu și a istoricilor și arheologilor de la Muzeul Județean de Istorie „Paul Păltănea” din Galați, acesta a constatat că „după situl arheologic de la Sarmizegetusa, cel de la Bărboși – Tirighina este cel mai important ca descoperire arheologică, relevanţă şi potenţial turistic din țara noastră”.
Dar, acest spațiu din marginea Galaților are și o însemnătate de referință pentru istoria creștinismului românesc, și nu numai. Pe aici și-a purtat pașii Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul Galaților (din 1992) și al Românilor (din 1997) care a propovăduit cuvântul Evangheliei prin părțile noastre, încă din primul veac creștin. Istoricul Mircea Păcurariu ne înștiințează că Apostolul Andrei a fost însoțit în misiunea sa în Scythia Minor (Dobrogea și Cadrilaterul) și de Sfântul Apostol Filip. Despre acest moment, în veacul al XVIII, Meier – un călător (colonel, după Bogdan P. Hașdeu) rus prin părțile de sud ale Moldovei – relata, că la Șerbești, așezare din apropierea Tirighinei-Bărboși, exista „cea dentâi biserică creștină” închinată Sfântului Apostol Andrei. Această informație a fost preluată de scriitorul și etnologul gălățean Tudor Pamfile și publicată în volumul Sărbătorile la români.
Recenta finanțare europeană a Primăriei Galați, legată de așezarea Tirighina-Bărboși este deosebit de importantă. Ea vizează nu doar cercetarea, ci și „conservarea, protecția și valorificarea patrimoniului natural și cultural”, istoric și arheologic din județul Galați, odinioară, parte a limesului de nord al fostului Imperiu Roman de Răsărit. Proiectul are în vedere și îmbunătățirea mediului urban și integrarea, în circuitul turistic, a sitului daco-roman de la intrarea în municipiul Galați, cum vii dinspre Tecuci. Pe lângă conservarea vestigiului, va fi construit un muzeu care va pune în valoare bogăția de artefacte scose la iveală de arheologi, atât între anii 1973-1976, cât și din 2017 și până în prezent, de actuala echipă de arheologi și istorici.
De mai bine de o lună, Primăria Galați a atribuit lucrările de cercetare arheologică Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” din Galați, valoarea contractului fiind estimată la 400.860 lei, fără TVA. Proiectul va fi finalizat spre finele anului 2020.
Maria Stanciu / UZPR