Calendarul CERTITUDINEA – evenimentele anului 1918 (aprilie)

PACEA DE LA BUCUREŞTI
La 24 aprilie/7 mai 1918, la Palatul Cotroceni din București, a avut loc semnarea Tratatului de pace între reprezentanţii Puterilor Centrale şi reprezentanţii României: prim ministrul Alexandru Marghiloman, Constantin C. Arion, Mihail N. Burghele şi Ion N. Papiniu.

Preliminariile acestui Tratat de pace fuseseră semnate la 20 februarie/5 martie 1918 la Buftea de către reprezentantul României, Constantin Argetoianu, și împuterniciții Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei și Turciei. Preliminariile păcii semnate la Buftea au fost transformate în Tratatul de pace final, semnat la 24 aprilie/7 mai 1918. Prin Tratatul de pace au fost acceptate condiții/dispoziții dure, dintre care se menționează:

România trebuia să retrocedeze Dobrogea de Sud (zisă „Cadrilater”) și să cedeze o parte a Dobrogei de Nord (la sud de linia Rasova-Agigea) Bulgariei, care reanexase deja „Cadrilaterul” în decembrie 1916; restul Dobrogei, deși rămânea în proprietatea nominală a României, urma să fie controlat și ocupat de Germania și Bulgaria până la un tratat ulterior definitiv;
România urma să cedeze Austro-Ungariei controlul asupra trecătorilor Munților Carpați;
România concesiona pe 90 de ani Germaniei toate exploatările petroliere, prin două societăți petroliere; șantierele navale intrau în stăpânirea statului german;
dreptul Germaniei și al Austro-Ungariei de control al navigației pe Dunăre etc.
Simultan, dar în afara tratatului, Puterile Centrale acceptau să nu se opună unirii Basarabiei cu România, astfel că, deși învins, regatul ar fi ieșit, oricum, mărit din război.

Tratatul a fost ratificat de Parlamentul României (la 15/28 iunie 1918 de Camera Deputaților, iar la 21 iunie/4 iulie 1918 de către Senat), dar nu a fost niciodată promulgat de Regele României, Ferdinand I, dispozițiile sale au intrat în vigoare timp de șase luni, iar când Puterile Centrale au început să dea, la rândul lor, în octombrie 1918, semne de epuizare, înțelegerile au fost anulate de guvernul Marghiloman, România reluând ostilitățile împotriva lor, cu ajutorul armatei franceze, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.