◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Atentate la corectitudinea limbii române prin unele Decizii ale Curţii Constituţionale

Uneori ne îndreptăm mai bine prin vederea răului decât prin exemplul binelui.” (Blaise Pascal)

Curtea Constituțională a României (CCR) este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției.

În calitate de garant al supremației Constituției, de unică autoritate (1) de jurisdicţie constituţională, (2) de  interpretare a Constituţiei, (3) de control al constituţionalităţii legilor, este de aşteptat ca Deciziile emise de aceasta (a) să fie şi un model de folosire corectă a limbii române, (b) să fie exprimate prin cuvinte care sunt în D.EX., care sunt cunoscute în limba română.

Numai că în realitate există unele Decizii ale Curţii Constituţionale care sunt emise prin cuvinte care nici nu sunt în DEX, și care nici nu sunt cunoscute în limba română.

Constatările (aproape) zilnice de exprimări neglijente, de incultură crasă, de autori agramaţi, de atentate la corectitudinea limbii române nu ne mai surprind, aşa cum nu ne mai surprinde nici indiferenţa autorităţilor competente de a interveni prin reglementări adecvate pentru combaterea acestui grav fenomen.

În schimb, un asemenea grav fenomen este nu numai intolerabil, dar este și revoltător când se constată în activitatea Curţii Constituţionale.

Dintre Deciziile în discuţie menţionez, cu titlu de exemplu, numai „Decizia Curţii Constituţionale nr. 568 din 20 septembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 471 alin. (2) şi alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 204 din 14 martie 2019, în care sunt folosite cuvintele „infralegale” și „infraconstituţional”, cuvinte care, aşa după cum am mai arătat, nici nu sunt în D.EX., și nici nu sunt cunoscute în limba română.

Euripide, încă de acum aproape 2.500 de ani, atrăgea atenţia omenirii asupra faptului că „Nu există ceva mai bun pentru stat decât legi bine alcătuite”.

La nivelul Guvernului, al Parlamentului, al Preşedintelui României, al Curţii Constituţionale (care legiferează) și al tuturor instituţiilor statului (care emit acte normative în aplicarea legilor), ar trebui să se ţină cont de faptul că o lege este bine alcătuită numai dacă se exprimă prin cuvinte (1) care sunt în DEX și (2) care ne spun cum să gândim şi să acţionăm.

Benjamin Lee Whorf (n.1897 – d.1941 e exprimat adevărul axiomatic „Cuvintele ne spun cum să gândim şi să acţionăm.”, iar Socrate, încă de acum aproape 2.500 de ani, atrăgea și el atenţia omenirii asupra faptului că „Niciodată să nu scrii incorect; nu numai că insulţi gramatica, dar faci să sufere şi sufletele.” (Socrate).

Folosirea, în textul actelor normative și în Deciziile curţii Constituţionale, a unor cuvinte neclare, confuze, interpretabile diferit, chiar contradictoriu pentru cei care trebuie să le interpreteze şi să le aplice capătă circumstanţe agravante prin numeroasele şi gravele consecinţe negative pe care le generează în întreaga societate şi sunt indicii ale funcţionării acestor instituţii:

1) după orice alte criterii decât criteriul valorii-muncă în angajarea şi în promovarea personalului de specialitate în aplicarea normelor de tehnică legislativă;

2) prin numeroase persoane cu grave carenţe de pregătire, de educaţie şi de gândire, ale căror neajunsuri se reflectă (se transmit) în actele normative pe care acestea le concep, le elaborează și le aprobă.

Gravele carenţe de pregătire profesională, de educaţie, de gândire şi de bune intenţii ale autorilor unui act normativ, se transmitîn serioase neajunsuri în actul normativ pe care aceştia l-au conceput, elaborat și aprobat, cu numeroase și mari neajunsuri în întreaga societate.

Energia cuvântuluia fost foarte bine exprimată deMihai Eminescu (despre politică) prin următorul citat: „Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”.

Cei vizaţi ar trebui să ţină cont și de sublinierea făcută de Iisus Hristos, în Matei 12:34-37, despre puterea cuvintelor noastre:

34Pui de năpârci, cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune, când voi sunteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura.35Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui.36Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit. 37Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osândit.”.

În concluzie:

 „Iar dacă tu ai prevenit un păcătos să se abată de la calea lui şi el nu s-a abătut, atunci el va muri pentru păcatele lui, iar tu ţi-ai mântuit viaţa.” (Biblia, Ezechiel 33. 9)

Cine are minte, să ia aminte!”. „Cine are urechi de auzit să audă”. (Biblia, Luca 8, 3). Amin!!!

Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcriţa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *