Proiectele de geoinginerie solară menite să răcească suprafaţa Pământului şi să limiteze încălzirea globală sunt potenţial periculoase şi ar trebui blocate de guverne, susţin 60 de experţi şi oameni de ştiinţă într-o scrisoare deschisă.
Injectarea a miliarde de particule de sulf în stratul superior al atmosferei – unul dintre cele mai controversate proiecte de modificare intenţionată a efectelor razelor solare – ar putea să reflecte o parte din razele solare, însă urmările secundare riscă să depăşească beneficiile, se insistă în această scrisoare deschisă însoţită de un text publicat în jurnalul ştiinţific WIREs Climate Change. „Implementarea geoingineriei solare nu poate fi gestionată la nivel mondial într-un mod echitabil, exhaustiv şi eficient. Prin urmare, solicităm guvernelor, ONU şi altor actori să ia măsuri politice imediate pentru a preveni normalizarea geoingineriei solare ca opţiune împotriva încălzirii globale”, au scris semnatarii.
În faţa eşecului de a reduce emisiile de CO2 responsabile de încălzirea globală, unii politicieni susţin în prezent geoingineria, pentru a câştiga timp.
Oamenii de ştiinţă cunosc de mult timp că injectarea unor volume semnificative de particule reflectorizante în stratul superior al atmosferei ar putea răci planeta. Particulele proiectate în atmosferă în urma erupţiei vulcanului Pinatubo din Filipine în 1991 au redus temperatura medie a suprafeţei Pământului timp de un an. Însă scrisoarea deschisă evidenţiază mai presus de toate riscurile. O modificare intenţionată a radiaţiei solare ar putea, spre exemplu, să perturbe tiparele musonice din Asia de Sud şi Africa de Vest şi ar putea astfel să distrugă culturile agricole de care depind sute de milioane de oameni, potrivit unor studii deja publicate. Iar dacă modificarea radiaţiei ar fi stopată „din orice motiv, este foarte probabil ca temperatura suprafeţei să crească rapid”, a estimat IPCC. În plus, această tehnologie nu ar împiedica acumularea de CO2 în atmosferă.
Semnatarii, precum profesorul Aarti Gupta de la Universitatea Wageningen din Ţările de Jos, sau preşedintele Agenţiei Germane de Mediu Dirk Messner sunt, de asemenea, îngrijoraţi cu privire la riscul de a crea speranţe false pentru o soluţie la încălzirea globală, care ar putea „descuraja guvernele, întreprinderile şi corporaţiile să facă tot posibilul pentru a atinge neutralitatea carbonului cât mai curând posibil”.
Experţii subliniază, totodată, lipsa de guvernanţă pentru supravegherea unor astfel de proiecte.