default-logo

163 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române, sărbătoriți de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

Aniversarea zilei de 24 ianuarie 1859, a Unirii Principatelor Române, a prilejuit și în acest an desfășurarea mai multor evenimente, chiar dacă situația cauzată de pandemia Covid-19 a impus restricții și limitarea participării.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a organizat un amplu Eveniment-elogiu adus primului domnitor al statului național România, Alexandru Ioan Cuza, de ziua Unirii Principatelor Române, eveniment realizat cu sprijinul Filialelor UZPR – București, Dolj, Dâmbovița, Bacău, Iași.
Voi prezenta succint câteva aspecte din discursurile celor implicați în realizarea acestuia.
Evenimentul, fiind online (difuzat de UZP-TV), a început cu Imnul Jurnalistului, pe fondul unor imagini din activitatea Uniunii.
Mircea Pospai, președintele Filialei „Tudor Arghezi” Dolj a UZPR, precizează în alocuțiunea sa că Unirea „se înscria pe trendul vremii” și a determinat toate evenimentele importante ale României. Se referă la zona Olteniei și, în special, la Craiova din acea perioadă, menționând volumele care dezbat evenimentele din zona Olteniei: „Oltenia și Unirea Principatelor” de Luchian Diaconu și Otilia Gheorghe și „Memoria Băniei” de Mircea Pospai, ziarele vremii, relatează cum a fost primit Cuza în Craiova. Subliniază că orașul Craiova, alături de București și Iași au fost „pilonii principali în realizarea Unirii, atât în ce privește pregătirea, cât și urmările favorabile acesteia în istoria țării”.
Miron Manega, vicepreședinte UZPR, a ținut să evidențieze rolul important al unei femei în realizarea Unirii – Cocuța Vogoride, căsătorită cu Nicolae Vogoride, unionistă convinsă, despre care scrie Vasile Ghica în volumul „Ecaterina Cocuța Conachi-Vogoride (Ioana d’Arc a României)”. Vorbind despre Cuza, reliefează un fapt mai puțin cunoscut – acesta a fost ales deputat de Mehedinți la patru ani după exilare, timp de trei mandate, ceea ce demonstrează iubirea oltenilor față de Cuza.
Generalul de brigadă (r) dr. Gheorghe Văduva, membru în Consiliul Director al UZPR, pornește de la prezentarea poziției geostrategice și geopolitice a României în Europa („spațiul românesc se află în cea mai delicată și complicată zonă din Europa”), de unde reies și mai mult complexitatea și efectele geopolitice, geostrategice, militare ale Unirii. Domnia sa se referă la rolul deosebit al armatei, toți militarii fiind patrioți, în realizarea Unirii, la ziarul „Observatorul militar” al armatei, care există și azi, la rolul lui Cuza în modernizarea armatei și a regulamentelor, afirmând că acesta este „artizanul armatei române moderne”.
Prof. univ. dr. George Coandă, președintele Filialei „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița a UZPR susține ideea că Unirea „este temelia pe care s-a construit edificiul Românei moderne” și respinge expresia folosită în prezent – Mica Unire, fiindcă prin aceasta se diminuează importanța sa. Vorbește despre conjunctura favorabilă europeană, speculată de românii patrioți, despre evenimentele de la Târgoviște, oraș care a avut un aport important în realizarea Unirii, despre personalitățile născute în Bacău implicate – Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, mari unioniști.
Cornel Cepariu, președintele Filialei „Marius Mircu” Bacău a UZPR, subliniază rolul Bacăului, amintind de Vasile Alecsandri, poet, dramaturg, om politic, ministru, diplomat, cel care a scris versurile Horei Unirii, și de implicarea acestuia.
Invitatul său Vilică Munteanu, cercetător în istorie, publicist, evidențiază legăturile băcăuanilor cu Unirea, faptul că au susținut-o, relatând despre întâlnirea dintre reprezentatul Franței, aflat în drum spre Iași, cu populația care striga Union, astfel mulțimea și-a arătat solidaritatea pentru realizarea Unirii. Cuza a fost foarte iubit de băcăuani, reforma agrară fiind unul dintre motive. În oraș există Bulevardul Unirii și strada Cuza-Vodă. Precizează că expresia „Mica Unire” nu este corectă – nu se poate face comparație între evenimentele istorice. Vilică Munteanu este și colecționar de medalii, prezintă medaliile dedicate lui Cuza, Kogălniceanu, Alecsandri și alții; o medalie Mihai Eminescu – Cuza (dedicată întâlnirii dintre cei doi); o medalie A. I. Cuza – Mihai Eminescu – cu prilejul a 200 de ani de la nașterea lui Cuza și 170 de ani de la nașterea lui Eminescu; o medalie Mihail Sturdza – Cuza – Carol I – la 50 de ani de la înființarea Universității din Iași și 75 de ani de la înfiinţarea Academiei Mihăilene.
Alt invitat al lui Cornel Cepariu este Petronela Cotea Mihai, realizator-producător emisiuni la Radio România Iași, vicepreședinte al Filialei Iași a UZPR – care precizează că Iașiul este orașul Unirii și subliniază rolul său și al instituțiilor sale.
Cu ocazia împlinirii a 163 de ani de la Unire au fost organizate la Iași mai multe evenimente pentru sărbătorirea actului de la 24 ianuarie 1859, cu rememorarea unor momente cheie ale realizării Unirii.
Muzeul Militar „Ștefan cel Mare” a organizat în data de 20 ianuarie o conferință națională și o expoziție de arme, cărți și litografii. Este redată o secvență video cu cuvântul de deschidere a conferinței, susținut de col. (r) Dr. Dan Prisăcaru, Director al Muzeului Militar „Ștefan cel Mare” – Filiala Iași a Muzeului Militar Național „Ferdinand I”.
Petronela Cotea Mihai a redat cuvintele lui Mihail Kogălniceanu după alegerea lui Cuza la București, în 24 ianuarie 1859, subliniind ideea că pilonii Unirii au fost dragostea de țară, setea de libertate, lupta pentru adevăr, idei susținute și de academicianul Viorel Barbu, Președinte al Filialei Iași a Academiei Române – la conferința din 20 ianuarie a.c. (redat video).
Dan Teodorescu, vicepreședinte al Filialei Iași a UZPR, relatează despre conferința și expoziția de la Iași și acțiunile restrânse din cauza pandemiei. Prezintă evenimentele din ianuarie dedicate aniversării Unirii, de la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi (depunere de flori la mormântul lui Cuza), Muzeul Municipal „Regina Maria”, sediul Primăriei Iași, Muzeul de Istorie, Cercul Militar, marșul Unirii.
Dorin Ocneriu, redactor-șef al revistei militare „Stindard”, membru al Filialei „Ioan Slavici” Arad a UZPR, vorbind despre personalitatea deosebită a lui Cuza, domn ales de popor, reformator, concluzionează că, într-o perioadă scurtă, acesta a pus România pe calea modernizării.

Camelia Pantazi Tudor

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*