default-logo

 Teribila realitate a regimurilor comuniste

Preț de 17 ani Juan Reinaldo Sánchez a fost una dintre cele mai de încredere și prețuite gărzi de corp ale dictatorului cubanez Fidel Castro. “Prețuit” în măsura în care cineva cu felul de a fi al lui El Comandante poate aprecia și trata un om indiferent dacă acesta este unul oarecare ori din imediata lui apropiere.
Pe întreaga perioadă în care l-a servit pe Castro, Sánchez a făcut față de El Lider Máximo dovada fidelității necondiționate. I-a apărat viața și a contribuit la protejarea secretelor sale. Multe dintre ele teribile. Infernale.
În 1994, Juan Reinaldo Sánchez a ajuns să știe mult prea multe. Acumularea de informații a ajuns la maximum și a determinat un proces de conștiință. O criză. Deja cu multă vreme înainte extazul cvasi-mistic cu care Sánchez l-a privit și înconjurat pe conducătorul imposibil de contestat al Revoluției cubaneze și pe șeful comuniștilor din Cuba se afla în cădere liberă. Excesiv de multe lucruri ilicite, prea mare distanța între legendă, mit și realitate, prea multe fapte care depășeau cu mult limitele legii. Ce să mai vorbim despre promisiunile de libertate, egalitate, fraternitate cu care au fost, mai sunt extrem de generoase în teorie regimurile marxiste din întreaga lume, promisiuni fără rușine încălcate? Doi membri ai familiei lui Sánchez își luaseră lumea în cap, părăsiseră Cuba și au încercat să își găsească rostul pe alte meleaguri. Una dintre fiice se căsătorise cu un venezuelean și a preferat să locuiască la Caracas, iar, la puțină vreme după aceea, fratele mai mic al lui Juan Reinaldo Sánchez și-a asumat toate riscurile aferente și a ajuns în Florida, la Miami.
În noile condiții, Sánchez s-a gândit că ar fi înțelept și profitabil să se pensioneze. Imposibil. Știa nepermis de multe secrete despre viața intimă ale Comandantului Șef. Despre existența lui de lux, despre reședința acestuia de la Cayo Pedra, despre felul în care înțelegea Castro să guverneze, despre ce se ascundea în spatele nenumăratelor lipsuri și umilințe cu care se confruntau zilnic cubanezii, despre asasinatele executate și despre procesele măsluite la comanda și din ordinul lui Fidel Castro Ruz. Despre comerțul ilicit cu droguri pe care acesta îl patrona, despre părerea acestuia referitoarea la Mișcarea Țărilor Nealiniate, despre felul în care înțelegea Castro relația cu dictatorii de carton dar și cu ceilalți șefi de stat din lumea comunistă.
Numai că Sánchez a făcut o socoteală greșită. Dovada că niciodată, nici un muritor nu ajunge să știe totul despre satrapii din lumea comunistă. Pentru Comandantul Șef și pentru mașinăria perfect reglată care îi asigura acestuia protecția, pentru sistemul represiv care, dincolo de elementele lui specifice, reproducea în cele mai mici detalii modelul din celelalte țări căzute pradă ideologiei comuniste, 26 de ani în serviciul lui El Comandante, din care 17 în prima linie, în calitate de gardă de corp, nu valorau nimic. Au urmat arestarea, interogatoriile, tortura, un simulacru de proces, și el în specificul lumii comuniste, condamnarea la 8 ani de închisoare, ar fi urmat, poate, chiar moartea provocată de cine știe ce boală ori accident ordonate de același Fidel Castro. Printr-um miracol, în 1996, Juan Reinaldo Sánchez a obținut eliberarea. Au urmat opt tentative de așa-zisă “părăsire frauduloasă” a Infernului care devenise Cuba.
După reușită, adică după sosirea pe tărâm american, cel care a comis greșeala de a-i dedica prima jumătate din viață lui Fidel Castro Ruz a decis să scrie o carte în care să-i dezvăluie secretele. Adică”febra puterii absolute” și “disprețul față de popor . A făcut-o împreună cu jurnalistul Axel Gylden. Cartea se cheamă Viața secretă a lui Fidel Castro- 17 ani în intimitatea lui Lider Maximo și a apărut în anul 2014 în Franța.
În 2018 cartea a fost tradusă (a făcut-o Diana Zotea) și a apărut în colecția Memorii, jurnale, biografii a edituriiHumanitas. Am parcurs-o cu un acut sentiment al întoarcerii în timp. Parcă eram în ianuarie 1988, atunci când istoricul Vlad Georgescu, directorul din vremurile acelea al Departamentului Românesc al Europei Libere, a luat decizia și, în pofida amenințărilor venite din toate părțile, și-a asumat riscul serializării și difuzării Memoriilor fostului general de Securitate Ioan Mihai Pacepa. Celebrele, infernalele Orizonturi roșii. De operațiunea pregătirii pentru difuzare s-a ocupat Emil Hurezeanu. Și el amenințat asemenea crainicilor care citeau la microfon incredibilele fragmente despre ceea ce se întâmplă în intimitatea unui Dictator roșu.
Nu poți, parcurgând cartea lui Juan Reinaldo Sánchez și Axel Gyldén, să nu o compari cu aceea a lui Pacepa și să nu fii frapat de asemănări. Secretomania, legea bunului plac, conștiința fermă a unicității, convingerea că unui lider comunist îi este îngăduit orice, că poporul nu contează, că unicul rol al acestuia este să sufere și aplaude, spionajul, traficul de droguri și de arme, practicarea terorismului internațional, dreptul la viață și la moarte exercitat asupra celorlalti demnitari ai Statului, convingerea că nu există pentru toate acestea nici o soluție în afara morții Dictatorului. Toate acestea fac parte oricând și oriunde dintre descriptorii regimurilor dictatoriale comuniste.
Citind și descoperind secretele dictaturii castriste, cititorul român se reîntâlnește cu trecutul lui și al țării noastre. Teribilă realitate!
Juan Reinaldă Sánchez și Axel Gyldén- VIAȚA SECRETĂ A LUI FIDEL CASTRO- 17 ANI ÎN INTIMITATEA LUI EL LIDER MAXIMO; Colecția Memorii, jurnale, biografii; Traducerea: Diana Zotea; Editura Humanitas, București, 2018

Mircea Morariu Contributors

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.