Este deja de notorietate internațională faptul că marijuana (cannabisul) are efecte certe în tratarea unor boli grave, cum este cancerul. Există, spre exemplificare, un patent cu numărul 6630507 (poate fi găsit și pe Google), conform căruia canabinoizii (compuși chimici activi ce se regăsesc în cannabis, acționând asupra sistemului endocanabinoid al organismului uman) „au proprietăți antioxidante […] cu un rol util în tratamentul și profilaxia unei largi varietăți de boli […] cum ar fi bolile ischemice, legate de vârstă, inflamatorii și autoimune. Se constată că au o aplicație specială ca neuroprotectanți, de exemplu în limitarea leziunilor neurologice după afecțiuni ischemice, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale și traumele, sau în tratamentul bolilor neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, boala Parkinson și demența HIV”.
În perspectivă istorică, prohibiția marijuanei a avut inițial un fundament rasist, totul pornind de la Harry J. Aslinger, primul comisar al Biroului Federal al Narcoticelor, care a pus bazele actualei agenții DEA (Drug Enforcement Agency) a SUA și primul „arhitect” al așa-zisului „război împotriva drogurilor”.
Harry Anslinger a fost numit în funcție în 1930, când prohibiția alcoolului începuse să se prăbușească (fiind în cele din urmă abrogată în 1933) și a ocupat-o timp de 32 de ani. El a susținut inițial că marijuana poate provoca psihoze și chiar nebunie. Mai târziu, într-o emisiune de radio, a declarat că tinerii americani sunt „sclavii acestui narcotic, continuând dependența până când se vor deteriora mental, vor deveni nebuni, vor ajunge la crime violente și vor ucide”. El și-a ilustrat aserțiunea cu povestea unui tânăr pe nume Victor Licata, care și-a ucis familia cu un topor, fiind suspectat că era sub influența marijuanei. S-a descoperit, mulți ani mai târziu, că Licata avea antecedente de boli mintale în familia sa și nu există nicio dovadă că ar fi folosit vreodată marijuana.
Problema întâmpinată a constat în lipsa dovezilor științifice care să susțină pretențiile lui Anslinger. Acesta a contactat 30 de oameni de știință, conform investigațiilor efectuate de Johann Hari, autorul cărții „Chasing Scream: Prima și ultima zi a războiului împotriva drogurilor”, dintre care 29 i-au declarat că marijuana nu este un drog periculos, ba chiar dimpotrivă, un medicament care ameliorează unele afecțiuni. Unul singur dintre acești 30 de savanți a susținut campania lui Aslinger, fapt pentru care DOAR teoria acestui „expert” a fost prezentată publicului. Cannabisul a fost servit presei, avidă de senzațional, ca find un drog periculos ce ar trebui interzis, iar presa a avut grijă să transmită acest lucru mai departe.
Rasismul lui Aslinger s-a manifestat atunci când a început să formuleze atacuri frontale împotriva comunităților afro-americane și hispanice din America acelor vremuri. A afirmat despre negri și latino-americani că sunt principalii utilizatorii ai marijuaneiși și că interpreții de jazz au creat această o muzică „satanică”, sub influența marijuanei. Una dintre marile victime ale acestei campanii a fost legendara Billie Holiday (1915-1959), care se lupta la acea vreme cu dependența de heroină. În final, cântăreața și-a pierdut licența de a cânta în cabaretele din New York și a continuat să fie hărțuită de agenții federali până în ultima clipă a vieții.
Astfel, după cum se va vedea, atitudinea unui singur om a dus la distrugerea a milioane de vieți, de-a lungul timpului, în America, dar și în alte țări ale lumii, întrucât tezele nefundamentate ale lui Aslinger au fost preluate și perpetuate de președintele Nixon mai târziu, când celebrul „War on Drugs” s-a declanșat oficial, iar marijuana a devenit o substanță extrem de periculoasă pentru americani și pentru lumea largă. Comunitățile de negri din America au avut cel mai mult de suferit.
Aspectul cel mai interesant al problemei a apărut atunci când s-a dovedit cui i-a fost cesionat dreptul e folosire a patentului amintit la început (6630507): Departamentului American de Sănătate și Servicii Umane (US Department of Health and Human Services – HHS). Va să zică, organismele aceluiași stat care a impus prohibiția plantei de cannabis dețin metodele de exploatare medicală a plantei…
Dan Cimpoeru
Articol apărut în nr. 38 al revistei CERTITUDINEA