default-logo

„Cultură” a persecutării jurnaliștilor, în Serbia

Atacurile împotriva jurnalistului sârb Slobodan Georgiev au atins apogeul când acesta a descoperit legăturile dintre fratele președintelui Aleksander Vučić, Andrej Vučić, și un om de afaceri notoriu din Kosovo, în 2019. Un videoclip a fost lansat imediat pe rețelele de socializare în care Georgiev este descris drept „mercenar străin” și „trădător”, cu o coloană sonoră a sirenelor auzite în toată Serbia în timpul campaniei de bombardare a NATO din 1999. De atunci, acuzațiile au continuat. În ultimele două luni, jurnalistul a fost acuzat că este spion bulgar, deoarece numele lui de familie ar fi bulgar. „Când spui în Serbia că cineva este bulgar, este un lucru foarte rău. Acum îmi spun în public astfel oameni din partidul de guvernământ”, afirmă Georgiev, carea lucrat ca jurnalist în Serbia mai bine de 20 de ani, inclusiv o perioadă de 13 ani ca editor și reporter pentru rețeaua de investigații BIRN. Acum editează programul de știri de seară pe canalul independent de cablu Nova S și scrie pentru o revistă săptămânală de știri.
Georgiev se teme că sănătatea presei din țară are șanse mici de a se îmbunătăți în următorii cinci ani. „Aleksander Vucic nu este Vladimir Putin. Vucic nu are puterea să ne aresteze sau să ne omoare. Acestea sunt singurele două lucruri pe care nu le-am avut în ultimii zece ani”, a spus el.
Când actualul președinte al Serbiei era ministru al informațiilor sub conducerea lui Slobodan Milosevic, în anii 1990, în timpul războaielor iugoslave, el a introdus cenzura oficială în Serbia, în baza căreia criticii războiului au devenit dușmani ai statului, scrie Euronews. „Aveam această mașinărie foarte naționalistă, o parte din care era dedicată inițiativelor anti-război, etichetându-i drept mercenari străini și trădători interni. Când spui trădători autohtoni și mercenari străini acum, aceasta este o legătură cu războiul. Ultimii ani sub Vučić au început să reducă la tăcere fiecare voce liberă din Serbia”, explică Vukosava Crnjanski, directorul CRTA, organul de supraveghere al democrației sârbe.
În absența unei opoziții politice, societatea civilă și mass-media au suportat o escaladare a hărțuirii și intimidării jurnaliștilor independenți. „O cultură predominantă de a încadra mass-media independente ca fiind o forță ostilă și de a nu accepta rolul jurnaliștilor ca supraveghetori publici derivă din anii 1990, dar a continuat de la tranziția spre democrație, deoarece Serbia încă se confruntă cu acest element din trecutul său recent”, arată un raport din 2021 realizat de Media Freedom Rapid Response.
În 2021, Indicele mondial al libertății presei a evaluat mass-media din Serbia ca „parțial liberă”, constatând o creștere a atacurilor împotriva jurnaliștilor și a arestărilor arbitrare.
Comisia Europeană și, mai recent, administrația Biden au pedepsit guvernul sârb pentru declinul libertății presei în țară.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.