◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Rapsodii interculturale – „America visului românesc”, vol.3, de Anca Sîrghie

Foarte activă în producerea de valori culturale și cu o impunătoare carte de vizită, ca universitară și ca scriitoare, Anca Sîrghie de această dată prezintă publicului cititor o lucrare memorialistică deosebită, „America visului românesc”, vol.3, Editura D*A*S, Sibiu, 2020 (pagini 422). Este o apariție editorială cu reflecții despre teoria noului în existența umană, mai bine zis, despre teoria cunoașterii, interpretarea centrându-se pe fenomene vitale ce au loc și în condiții imprevizibile. Individul acceptând noul prin progresul tehnologic și al evoluției umane în contextul dialogului intercultural din spațiul transatlantic. Introducerea autoarei tratează sub genericul „Sens și contrasens în media” schimbările parvenite în secolul al XXI-lea, care au contribuit la remodelarea comportamentului uman, punând în aplicare cu mult succes dezvoltarea tehnologică care în contextul pandemiei recente a unit și mai mult lumea, recurgând la toate metodele informaționale spre a continua activitatea socială, culturală, etc. Internetul și dialogul prin zoom, fiind la îndemâna fiecărui om, în cele din urmă a susținut și viața literară prin intermediul cenaclurilor organizate online. În acest sens, se observă convingerea scriitoarei care concluziv afirmă: „Trăim în mod cert un anotimp al manifestărilor culturale prin zoom, singura formulă tehnică ce ne stă la îndemână”.

În dimensiunea noțiunii de cultură se încadrează și societatea americană, care întrunește în mod distinct totalitatea valorilor materiale și spirituale ce oferă individului o viață cât mai decentă. Descinzând frecvent în ultimele două decenii la românii din Lumea Nouă, autoarea cărții înregistrează cu acuitate imaginea reală a vieții sociale de pe continentul nord-american. Nu este întâmplător faptul că, întocmai celorlalte două volume precedente, cartea cu care se finalizează trilogia Ancăi Sîrghie are un prim capitol de reportaje. Targetul lor este starea conaționalilor din Diaspora română a Americii de Nord – S.U.A. și Canada.

Noua carte urmează unor jurnale de călătorie cunoscute, publicate de Romulus Rusan („America ogarului cenușiu”, 1977, un bestseller care în 50 de ani s-a bucurat de 5 ediții), Ana Blandiana („Cea mai frumoasă dintre lumile posibile”, 1978), Mihaela Albu („Et in America…Lumi în oglindă. Jurnal româno-american 1999-2009”, publicat în 2013), ca să selectez numai câteva nume de marcă din domeniul vast al memorialisticii românești contemporane. Punerea în lumină a noii trilogii nu este doar un simplu eveniment cultural, ci unul de mare pondere socială prin intermediul căruia se proiectează o lumină asupra istoriei culturii româno-americană. În capitolul I, al „Reportajelor”,  alternează scene de viață cotidiană a școlilor sau a mediului academic (vezi reportajul întitulat „Universitatea americană Harvard a auzit de Mihai Eminescu”) cu momente culturale sărbătorești, precum festivalurile, ședințele A.R.A. ori aniversarea unui cenaclu literar românesc la Ottawa în Canada. În comentarii se distinge aprecierea obiectivă despre oamenii care prețuiesc cu adevărat sensul vieții și știu cum să-l valorifice prin cele mai frumoase acțiuni ale existenței.  

Cu un intelect și cu o cultură spirituală aparte, distinsa scriitoare Anca Sîrghie (critic și istoric literar, eseist, memorialist, publicist, teatrolog și biblioteconomist; membru al USR și UZPR, al Academiei Româno-Americane-A.R.A.- și al Academiei Australiano-Română-A.A.R.- etc.) în volumul de față ne oferă aspecte nespus de interesante despre existența omului prin modernitate, legătura indispensabilă fiind în raport cu întâmplările vitale ce au loc în mod incidental, dar și în condiții prestabilite. Interesante sunt referirile la viața omului, acesta edificându-și trăirile prin acțiunea conștientă de a-și juca rolul său în societate, indiferent unde se află – pe meleaguri natale sau străine. Sub raportul acestor reprezentări, autoarea cărții „America visului românesc” își axează cuprinsul literar pe fapte și acțiuni concrete, pe personaje anumite care prin aventura sau ironia destinului și-au găsit menirea și rostul vieții în continentul american, aceștia fiind pe bună dreptate oameni ai națiunii române. Înregistrând dialogul literar în mijlocul Diasporei române din spațiul nord-american, Anca Sîrghie, cu mult patos scriitoricesc și omenesc, își formulează mottoul prin următoarea afirmație: „Cât timp locuiesc în Limba Română, limba strămoșilor și a copiilor stabiliți dincolo de Atlantic, mă simt acasă și pe continentul american, dialogând cu prieteni de viață și de condei”. Drept urmare, așa cum menționează și prefațatorul cărții Theodor Damian (scriitor, prof.univ., dr., membru al USR, fondatorul Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă cu parohia ortodoxă română „Sf. Apostol Petru și Pavel”, în Astoria, New York din 1993), scriitoarea, pedagogul și omul de știință Anca Sîrghie, pe lângă legăturile de rudenie cu cei dragi, vine în America „să caute sau chiar să descopere valori între românii din diaspora americană… Ba mai mult, ea reușește să inițieze activități culturale în comunitățile românești de peste ocean, să mobilizeze, să încurajeze personalități care să adune românii în organizații sau la evenimente pe care să le conceapă și activeze și care apoi să devină tradiție…” (din prefața „Cu Anca Sîrghie, prin America”). Deci, noua trilogie dovedește că personalitatea marcantă a autoarei este bine cunoscută și vizibilă nu numai în țară, ci și în societatea românilor de pretutindeni, cu precădere în comunitatea românilor americani. Demn de subliniat este adevărul că prin cultura și inteligența sa, autoarea reușește cu multă ușurință să pătrundă în inimile conaționalilor săi. Dânsa reușește să le facă existența în străinătate mai interesantă și mai atractivă prin cuvântul artei literare și al acțiunilor culturale. Iată o inițiativă rară, chiar foarte rară la românii din țară ajunși peste Atlantic.

  De menționat, pe lângă cariera prodigioasă în domeniul științific, educativ-instructiv și universitar pe parcursul celor 51 ani de activitate (– distinsa  universitară a fost invitată să conferențieze la universitățile Humboldt din Berlin, Germania, în 1999; Harvard din SUA, 2007; din Helsinki, Finlanda, 2010; din Ankara, Turcia, 2012; din Zaragoza, Spania, 2019), Doamna Anca Sîrghie și-a valorificat intelectul cu mult succes și în calitate de scriitoare, realizând creații literare de mare valoare în domeniul criticii și istoriei literare, eseisticii, memorialisticii, publicisticii, teatrologiei etc. Toate aceste ipostaze se regăsesc valorificate și în trilogia „America visului românesc”, vol. I- 2017, vol. II- 2019 și vol. III în 2020, care păstrează aceeași structură caleidoscopică, în măsură să ilustreze într-un mod cu totul inedit dialogul pe care România îl poartă cu diasporenii ei de peste Atlantic. Cunoscută și apreciată în cultura națională română, Domnia sa a publicat de-a lungul timpului peste 40 de cărți și peste 500 de articole şi studii în domeniile sus menționate, toate apărute în presa de specialitate din România şi din străinătate. Concomitent, realizează prefețe și recenzii de analiză literară cu referire la creația mai multor scriitori români clasici și contemporani, este îngrijitor de ediții, redactor-șef la revista „Lumina slovei scrise” din Sibiu, colaborator în colectivele redacționale ale revistelor „Ardealul literar” din Deva și „Caligraf” din Tr. Severin, „Destine literare” din Montreal-Canada și „Origini” din SUA. Așadar, tot ceea ce a creat și a pus în lumină distinsa scriitoare sunt lucrări ce îmbogățesc cultura națională și patrimoniul românesc. Implicit, ele devin bunuri spirituale pentru poporul român de pretutindeni. Toate aceste merite și realizări sunt înscrise în personalitatea Ancăi Sîrghie, care, ca om emerit al culturii române, are în palmares: – Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în gradul de CAVALER, Bucureşti, 27.12.2007; – Medalia de Cavaler oferită de Connetablie de Guyenne, Franța, 2000; – Medalia Asociațiunii Transilvane ASTRA, cu prilejul împlinirii frumoasei vârste de 70 de ani, Sibiu, 11.02.2014; – Medalia Universității „Alma Mater”-47, pentru prestigioasa activitate desfășurată în spațiul european al învățământului în peste 47 de ani de muncă și cercetare științifică, Sibiu, 09.02.2014; – Premiul „Radu Stanca” oferit de  revista „Euphorion”, Sibiu, 19-20 mai 2006; – Premiul „BIBLIOS”, Festivalul Internațional „Lucian Blaga” de la Lancrăm-Sebeș-Alba Iulia, ediția a XXIII-a din 8-9 mai 2009, pentru activitatea în domeniul biblioteconomiei; Premiul „Octavian Goga”, dat de USR, filiala Sibiu, pentru cartea „Lucian Blaga şi ultima lui muză”, 2015, și multe altele. Să mai precizăm că Domnia sa și-a păstrat din ianuarie 1990 până în prezent funcția de președinte al Ligii Culturale din Sibiu, activând cu o pasiune nestinsă pentru a îmbogăți viața cetății cu spectacole, concerte lirice, conferințe pe teme literare, dezbateri și reuniuni artistice. 

Asemenea inițiative se regăsesc și în reportajele trilogiei sale „America visului românesc” – interesant fiind faptul că fiecare dintre cele trei volume își păstrează autonomia, deși ilustrează aceleași două decenii de experiență transatlantică a autoarei. De aici și unicitatea acestei ample panoramări a vieții românilor americani într-o formă inedită, realizată fără a  recurge la clasicul jurnal de călătorie. Dimpotrivă, se poate afirma că viziunea scriitoarei este poliedrală, cum dovedesc cele cinci capitole din vol. III, în care unghiul abordării este mereu altul. În ele facem cunoștință cu un cuprins plin de semnificații. În sistemul său de referință, după capitolul „Reportaje”, sunt incluse diviziuni ca „Studii și eseuri pentru Diaspora”, „Recenzii de carte din lumea românilor americani”, „Interviuri și dialoguri cu români din Lumea Nouă”, „Ecouri ale dialogului Diasporei cu țara”.  

Cuprinsul literar al volumului final la trilogia „America visului românesc” prezintă imagini detaliate în contextul real al vieții umane. Textul este tratat printr-o formulă filozofică ce exprimă înțelepciune umană și experiență intelectuală; corespunzător, conținutul emotiv al acestora devine materia prin care autoarea desemnează o realitate dependentă de existența socială. Cititorul găsește în text reflecții foarte interesante, ansamblul de idei prezentându-se ca un izvor de învățăminte, o sursă de lumină spirituală destinată individului. Construită pe elementul fundamental al muncii creatoare, „America visului românesc” însumează în sine tabloul prin intermediul căruia omul își definește conduita sa prin noțiunea de integritate, în consecință identificându-se universul literar al scriitoarei, care prin arta culturii spirituale dezvoltă cuprinsul existențial prin valoarea estetică a cuvântului. Așadar, lucrarea în cauză este acea publicație ce absoarbe și cuprinde în mod decent tot ceea ce este frumos în viața pământească, respectiv aspecte demne de atenție din lumea româno-americană. Ca urmare, și autoarea cărții va fi considerată astfel: „Universitara Anca Sîrghie este acel tip de personalitate care știe „să mute munții din loc”, mai precis, care își propune ceva și apoi este capabilă să treacă prin foc pentru a-și atinge țelul… Sugestiile pe care ea le oferă sunt întotdeauna realiste. De aceea, succesul împlinirii lor reprezintă platforma profesoarei pentru noi implicări în viața celor din jurul ei, în acest caz în viața românilor de peste ocean. Prin tot ceea ce a făcut și face, se poate spune, fără ezitare, că Anca Sîrghie este un ctitor de cultură și spiritualitate românească în marea diasporă româno-americană”. (Theodor Damian, p.18).

Cu un simț rafinat de sociolog și analist uman, Doamna Anca Sîrghie își încadrează aprecierile literare și acțiunile culturale prin colaborarea fructuoasă cu comunităţile româneşti din ținutul nord-american. Scopul esențial este promovarea activităților culturale, sociale, științifice, mass-media, religioase, așezate într-o singură balanță, astfel autoarea evitând frontierele transatlantice și în același timp valorificând unitatea națiunii române. Prin intermediul acestei monografii se conturează nivelul de inteligenţă şi cultură al poporului român este acel neam care demonstrează mereu că, oriunde s-ar afla, el izbutește să-și realizeze năzuințele așa cum și le dorește, și, respectiv, este capabil de acțiuni nobile în tot ceea ce face. Deci, prin fapte concrete se profilează argumentele despre identitatea poporului român din Diasporă – ca factor pozitiv în existenţă – şi despre capacitatea intelectuală a acestuia – ca factor determinant în procesul evolutiei. Precum menționează și prefațatorul cărții, Anca Sîrghie și de această dată prezintă publicului cititor informații prețioase despre cultura și inteligența românilor americani – totul având argumentare științifică, spre a înregistra „noul” în istoria literaturii române. 

Volumul de față este, așadar, bogat în impresii despre congrese, cenacluri, simpozioane, lansări de carte și diverse acțiuni culturale organizate de comunitatea română din America, alături de informații despre sistemul de învățământ, știință și sfera socială din S.U.A. și Canada. De o valoare aparte sunt comunicările și studiile despre istoria literaturii române ale Ancăi Sîrghie, teme prezentate în conferințele ținute pentru diasporenii români, de-a lungul anilor.  Căutările autoarei se opresc în mod firesc asupra unor creații literare de certă valoare, așa cum dovedesc cele două recenzii la cărțile unor români din diasporă, ca Dan Ghițescu din Canada și Alina Diaconu din Argentina. Un interes deosebit prezintă capitolul IV al lucrării, consacrat interviurilor luate unor conaționali din Lumea Nouă, autoarea constituind astfel o adevărată galerie de caractere și destine umane. Printre ele, scriitorul și profesorul Ștefan Stoenescu din Ithaca New York mărturisește modul cum el „a privit mereu lumea prin fereastra limbii engleze”, atât în anii de activitate din România, cât și cei din SUA. La rândul ei, doamna psiholog Lavinia Ball din Colorado fascinează cititorul prin demonstrația felului cum „se poate vindeca sufletul de copil”, unul care a fost traumatizat în procesul dezvoltării de conduita părintească deficitară. Din interviul cu scriitoarea argentiniană Alina Diaconu aflăm despre starea emoțională cu care ea revine pentru a treia dată în România. Vizita ei atât de bogată sub raport literar în mai 2019 îi provoacă reacții afective față de pământul natal, de care ea niciodată nu s-a îndepărtat sufletește.  Cât de dramatic și spectaculos destin a avut profesorul universitar Mircea Fotino, românul care a urcat în elita academică a Americii! Iar din dialogul cu Anca Matei, dorind cu tărie să se dedice medicinei în Canada, aflăm că ea este omul care izbutește să treacă peste toate obstacolele adaptării în lumea canadiană, conform celor menționate „punct ochit, punct lovit”.

Caracterul poliedral al cărții se împlinește și prin capitolul V, întitulat „Ecouri ale dialogului diasporei cu țara”, unde, printr-o privire în oglindă, abundă comentariile mai multor scriitori la realitățile pe care le-a relatat autoarea în cele 250 pagini anterioare. Remarcabile sunt recenziile și interviurile cu referire la scrierile Ancăi Sîrghie, semnate în bună parte de personalități marcante din Diasporă. Printre ele se numără prof. Gheorghe Mircea din Montreal,  prof. Doina Popa și traducătoarea Muguraș Maria Vnuck din SUA, poeta eseistă Veronica Pavel Lerner din Canada, cât și criticul literar Dorin Nădrău din SUA. Alături de ei, se cuvin amintiți Antonia Bodea și Silvia Popescu din Cluj-Napoca sau Mihai Posada și Victor Neghină de la Sibiu. 

Însă prin titlul ultimului capitol, autoarea desfată la final privirea cititorului cu o „Retrospectivă în imagini”. Astfel, ea vine în ajutorul imaginației, cu care cititorii sunt invitați să se facă părtași la evenimentele  românilor de peste Atlantic. 

  Prin urmare, „America visului românesc”, vol. 3, de Anca Sîrghie, este o lucrare remarcabilă, scrisă cu multă pasiune și imbold spiritual, care te cucerește prin multitudinea aspectelor abordate, prin crezul autentic al autoarei față de idealurile supreme românești și față de respectarea valorilor social-culturale și social-umane. Această monografie caleidoscopică oferă publicului cititor o teorie nouă despre lume și cunoașterea de sine, o rapsodie interculturală despre Diaspora română din continentul american. 

 

  Galina MARTEA

 



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *